www.ziarullumina.ro

Ziarul Lumina -

www.trinitastv.ro

Trinitas TV -

www.radiotrinitas.ro

Radio Trinitas -

www.radiorenasterea.ro

Radio Renaşterea -

www.ubbcluj.ro

Facultatea de Teologie Ortodoxa Cluj Napoca -


Conferința pastoral-misionară de primăvară în Episcopia Sălajului

Marți, 24 mai 2016, la Catedrala Episcopală „Înălțarea Domnului” din Zalău a avut loc conferința pastoral-misionară semestrială de primăvară, a preoților din Episcopia Sălajului. Potrivit articolului 140 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, conferințele pastoral-misionare se desfășoară de două ori pe an, tematica acestor conferințe fiind unitară în întreaga Patriarhie.

Conferința s-a desfășurat în prezența Preasfințitului Părinte Petroniu și a fost susținută de către Preacucernicul Părinte Vasile Pop, de la Parohia Chechiș, Protopopiatul Jibou. Tema tratată de către Preacucernicia Sa a fost în acord cu tematica „Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti la împlinirea a 300 de ani de la moartea sa martirică (1716-2016)”, fiind intitulată: „Educația ortodoxă a tineretului”.
Prezentarea a fost structurată pe mai multe subcapitole după cum urmează: Tinerețea, o vârstă a crizei și a idealurilor, într-o societate a crizei și parcă fără idealuri; Educația religioasă a tinerilor, rolul Familiei, Bisericii și Școlii; Tinerii și creștinismul sau Ce spune Scriptura despre tineri; Ce spun Sfinții Părinți despre tineri și Rolul familiei, Bisericii și Școlii în educația religioasă a tinerilor. După susținerea conferinței au avut loc intervenții ale preoților cu privire la această temă.

În acest cadru s-a ținut și un moment de reculegere în amintirea părintelui Viorel Iancău, fost preot la Parohia Derșida, trecut în această noapte la Domnul.

În continuare, Preasfințitul Părinte Petroniu a adresat un cuvânt de mulțumire, pentru întreaga activitate părintelui protopop Ștefan Lucaciu, acum la încheierea mandatului, care a condus frâiele Protopopiatului Zalău timp de 12 ani. Totodată, Preasfinția Sa a hirotesit cu această ocazie pe noul protopop al Zalăului, Preacucernicul Părinte Cătălin Lucaci.

Din punct de vedere administrativ, Episcopia Sălajului are în structura sa trei protopopiate, 207 parohii și opt așezăminte monahale în care slujesc un număr de 240 de preoți și diaconi.





Cea de-a treia întâlnire interreligioasă de la Qom

În perioada 13-20 mai 2016, Centrul de Studii şi Dialog interreligios şi intercultural din București a organizat la Qom, în Iran, cea de-a treia întâlnire interreligioasă între creștini și musulmani. Discuțiile au fost purtate între reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române și cei ai islamiștilor șiiți. Delegația română a fost condusă de către Preasfințitul Părinte Petroniu, iar din aceasta a făcut parte și Excelența Sa, Domnul Prof. Univ. Dr. Emil Constantinescu, fost Președinte al României.

Tema conferinței desfășurată în zilele de 16 și 17 mai în Qom a fost „Islamismul și creștinismul - importanța dialogului interreligios și intercultural în lumea contemporană”.

În perioada petrecută în Iran, delegația română a intrat în contact și cu cultura și civilizația țării, vizitând orașele Ispahan și Teheran.



Resfințirea bisericii din Parohia Lemniu

Duminică, 22 mai 2016, Preasfințitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Lemniu, Protopopiatul Jibou. Prilejul a fost dat de finalizarea lucrărilor de reînnoire a bisericii cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Astfel, Preasfinția Sa a resfințit locașul de cult înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La slujbă au participat numeroși credincioși din localitate, precum și fiii satului, sosiți acasă din toate colțurile țării pentru acest eveniment. În continuare a fost săvârșită Sfânta Liturghie pe un podium amenajat în vecinătatea locașului de cult. Răspunsurile la strană au fost date de o parte a corului ASCOR din Baia Mare, în frunte cu dirijorul acestora, domnul Vlad Verdeș.

La finalul Sfintei Liturghii, în semn de prețuire, părintele paroh Ioan Chinde a oferit Preasfințitului Părinte Petroniu o icoană. La rândul său, Preasfințitul Părinte Petroniu a acordat părintelui paroh o diplomă de apreciere.

Biserica cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil a fost ridicată între anii 1932-1935. Lucrările actuale de reînnoire au început în anul 2012 sub coordonarea părintelui paroh Ioan Chinde, care păstorește această comunitate din anul 1991. Astfel, în această perioadă, așa cum s-a dat citire în Hrisovul de resfințire, în interiorul locaşului de cult pereții au fost pictați în tehnica tempera și au fost înlocuite geamurile. În exterior, pereții au fost reparați și vopsiți, s-au montat jgheaburile, s-a reparat și vopsit tabla de pe acoperiș, iar la intrarea în locașul de cult a fost înălțată o copertină. De asemenea, biserica a fost înzestrată cu toate cele necesare săvârşirii sfintelor slujbe.
Toate aceste lucrări au fost posibile datorită jertfelniciei celor 180 de familii de vrednici credincioşi ai satului şi ale altor binefăcători, care au sprijinit după putință lucrările de înnoire a locașului de cult.









Zi de sărbătoare la Parohia Recea Mare

În ziua de prăznuire a Sfinților Împărați Constantin și Elena, Preasfințitul Părinte Petroniu a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica nouă din Parohia Recea Mare, Protopopiatul Șimleu Silvaniei. Alături de Ierarh au slujit Preacucernicii Părinți Consilieri de la Centrul Eparhial al Episcopiei Sălajului în frunte cu părintele vicar Ionuț Pop, Preacucernicii Părinți Protopopi de la cele trei protopopiate din Eparhie și părinții apropiați ai acestei parohii, toți prezenți la invitația părintelui paroh, Preacucernicul Părinte Mihai Dobocan.

Pentru părintele paroh Mihai Dobocan sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena are o rezonanță aparte întrucât în urmă cu 10 ani, în anul 2006, în această zi a primit sfânta taină a preoției. De asemenea, în anul 2015 părintele Mihai a primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel ordinul Sfinții Împărați Constantin și Elena pentru clerici. De asemenea, părintele Mihai este ctitorul bisericii pusă sub ocrotirea acelorași sfinți din prima parohie în care a slujit – Recea Mică.

Piatra de temelie a bisericii cu hramul Sfântul Mucenic Dimitrie din Recea Mare a fost sfințită în anul 2002. Motivul pentru care s-a purces la ridicarea unei noi biserici în localitate a fost dat de faptul că vechea biserică era amplasată pe un teren care a început să fie instabil, așa încât locașul de cult a început să crape și să se desprindă bucăți de tencuială. În aceste condiții credincioșii nu mai erau în siguranță în vechea biserică. Lucrările au fost inițiate și demarate de către parohul de atunci, părintele Miron Pop, până în primăvara anului trecut când Preacucernicia sa s-a pensionat. În luna mai a anului 2015 a fost numit preot paroh Preacucernicul Părinte Mihai Dobocan. În mai puțin de o lună de zile, Preacucernicia sa a reînceput lucrările la biserică, după ce mai multă vreme acestea stagnaseră din cauza lipsei de fonduri, astfel încât s-a reușit realizarea condițiilor necesare săvârșirii slujbelor în noua biserică. Astfel, la sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel din anul 2015 s-a slujit pentru prima oară în noul locaș de cult, slujba fiind săvârșită de către Preasfințitul Părinte Petroniu.





Vizita Înaltpreasfințitului Părinte Stefanos, Primatul Estoniei, în Episcopia Sălajului

În perioada 5-9 mai 2016, credincioșii din Episcopia Sălajului au avut bucuria de a avea un oaspete de seamă în Eparhie, în persoana Înaltpreasfințitului Părinte Stefanos, Mitropolitul Tallinnului, Primatul Estoniei.

Vineri, 6 mai, la praznicul Izvorului Tămăduirii, Înaltpreasfințitul Părinte Stefanos a săvârșit Sfânta Liturghie alături de Preasfințitul Părinte Petroniu la Mănăstirea Strâmba, cu prilejul hramului de primăvară al acestui așezământ monahal. În după-amiaza aceleiași zile Înaltpreasfinția Sa a vizitat mai multe biserici din Municipiul Zalău, însoțit fiind de către Chiriarhul nostru. Astfel, au fost vizitate Catedrala Episcopală, biserica Nașterea Maicii Domnului, biserica Sfânta Treime, biserica Sfântul Apostol Andrei și biserica Pogorârea Sfântului Duh.

Sâmbătă, 7 mai, Înaltpreasfințitul Părinte Stefanos a vizitat mai multe parohii din mediul rural, fiind întâmpinat aici de către părinții slujitori ai acestor comunități. Au fost vizitate astfel bisericile din parohiile Meseșenii de Sus, meseșenii de Jos, Recea Mare, Crasna și Marin.

În Duminica Tomii cei doi Ierarhi au săvârșit Sfânta Liturghie în biserica Sfântul Nicolae și Sfântul Apostol Toma cu prilejul hramului de primăvară al bisericii.

Înaltpreasfințitul Părinte Stefanos s-a întors în Estonia în cursul zilei de luni, după ce a vizitat la Cluj-Napoca și pe Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.



Zi de sărbătoare la biserica Sfântul Ierarh Nicolae și Sfântul Apostol Toma din Zalău

Se împlinesc șapte ani de când în duminica Tomii a anului 2009, Preasfințitul Părinte Petroniu a sfințit piatra de temelie pentru o nouă biserică în Municipiul Zalău. Locașul de cult ce avea să fie ridicat pe strada Crasnei a fost pus de la început sub ocrotirea Sfântului Ierarh Nicolae, motiv pentru care Preasfințitul Părinte Petroniu a oferit atunci parohiei o mică părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae. Cu purtarea de grijă a Sfântului Nicolae, prin hărnicia părintelui paroh Ionuț Pop și prin jertfelnicia credincioșilor parohiei, locașul de cult a fost ridicat în scurt timp, prin finețea lucrărilor devenind o mică bijuterie a Zalăului. De altfel, acest locaș de cult este și biserica de suflet a Preasfințitului Părinte Petroniu. An de an, Preasfinția Sa a fost prezent la slujbe în ziua prăznuirii Sfântului Nicolae, dar și în duminica închinată Sfântului Apostol Toma, ziua sfințirii pietrei de temelie a bisericii. Acesta este și motivul pentru care locașul de cult a primit și cel de-al doilea hram, luându-l ca ocrotitor pe Sfântul Apostol Toma. În multe rânduri, Preasfințitul Părinte Petroniu a invitat pentru a săvârși Sfânta Liturghie la această biserică Ierarhi frați din țară, dar și din străinătate. Amintim astfel prezența în mijlocul credincioșilor a Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a Înaltpreasfințitului Părinte Ignatios, Mitropolitul Madagascarului, a Înaltpreasfințitului Părinte Ambrozie, Mitropolitul Helsinkiului, a Preasfințitului Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord sau a Preasfințitului Părinte Mihail, Episcopul Ortodox Româna al Australiei și Noii Zeelande, care au apreciat la unanim hărnicia părintelui paroh Ionuț Pop, care între timp a devenit și vicarul eparhial al Episcopiei Sălajului.

Și în acest an s-a păstrat tradiția, cu prilejul hramului de primăvară credincioșii având bucuria de a avea în mijlocul lor alături de Preasfințitul Părinte Petroniu pe Înaltpreasfințitul Părinte Stefanos, Mitropolitul Tallinnului și a toată Estonia. Cei doi Ierarhi au fost întâmpinați în fața locașului de cult după tradiția românească cu pâine și sare. A fost o slujbă înălțătoare, frumusețea acesteia fiind dată și de măiestria cu care grupul de teologi și grupul de fete Sfânta Cuvioasă Parascheva au interpretat cântările liturgice.

În cadrul Sfintei Liturghii a fost săvârșită și o hirotonie întru preot. Astfel, părintele diacon Andrei-Ionuț Muntean a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Cormeniș, Protopopiatul Jibou.

Biserica a fost neîncăpătoare pentru mulțimea de credincioși prezentă.

După rostirea cuvântului de bun venit al Preasfințitului Părinte Petroniu, Înaltpreasfințitul Părinte Stefanos a rostit un cuvânt de învățătură, ca în cele din urmă părintele paroh Ionuț Pop să mulțumească celor doi Ierarhi pentru prezență. De asemenea, părintele paroh a oferit Înaltpreasfințitului Părinte Stafanos un set cu epitrahil și omofor, ca amintire a zilei de astăzi.









Praznicul Izvorului Tămăduirii la Mănăstirea Strâmba

La praznicul Izvorului Tămăduirii, Mănăstirea Strâmba își sărbătorește hramul de primăvară. Sărbătoarea a fost dublată de bucuria obștii acestui așezământ monahal de a avea oaspeți de seamă prin prezența Înaltpreasfințitului Părinte Stefanos, Mitropolitul Tallinnului și a toată Estonia și a Preasfințitului Părinte Petroniu, Chiriarhul locului. Cei doi Ierarhi au săvârșit Sfânta Liturghie în altarul de vară al mănăstirii, înconjurați de un ales sobor de preoți și diaconi. În cadrul Sfintei Liturghii, tânărul teolog Andrei-Ionuț Muntean a fost hirotonit diacon, urmând ca duminică acesta să fie hirotonit preot pe seama Parohiei Cormeniș, Protopopiatul Jibou.
Ca de obicei, dealurile mănăstirii au fost pline de credincioșii veniți din toate colțurile județului, dar și din județele învecinate, pentru a înălța rugăciuni în ziua hramului, în fața icoanei făcătoare de minuni din biserica de lemn a mănăstirii. La finalul Sfintei Liturghii, după rostirea cuvântărilor, toți cei prezenți s-au îndreptat spre clopotnița mănăstirii, recent ridicată, unde au fost sfințite noile clopote ale mănăstirii.
Începuturile Mănăstirii Strâmba se duc până în secolul al XV-lea, mai exact în anul 1470. Potrivit tradiției, întemeietorul acestui sfânt locaș este o femeie bogată care era gârbovă sau strâmbă, de la care și provine numele mănăstirii Strâmba. Aceasta avea o fiică bolnavă și văzând râvna la rugăciune a doi călugări ce pustniceau prin aceste locuri, i-a rugat să mijlocească prin rugăciune la Bunul Dumnezeu, pentru vindecarea fiicei sale, făgăduind averea sa, care era de 180 de iugăre de pământ și pe care s-a întemeiat ulterior așezământul monahal.
Biserica din lemn din incinta mănăstirii adăpostește icoana „Maica Domnului cu Pruncul”, numită și „Dulcele sărut”, care a făcut celebră mănăstirea în perioada interbelică îndeosebi. Potrivit tradiției, icoana a fost pictată de către vestitul Luca din Iclod, pe la anul 1673, cel care a pictat și icoana Maicii Domnului de la Nicula.
După ce începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea mănăstirea a fost lipsită de viață monahală, după aproape 200 de ani, în anul 1993, aceasta a fost reactivată. Sub coordonarea Preacuviosului Părinte stareț Grighentie Oțelea a fost ridicat un nou ansamblu monahal ce cuprinde paraclisul și corpurile de chilii. Ulterior au fost ridicate arhondaricul, un centru de asistență socială, Centrul cultural „Sfântul Pahomie de la Gledin” ce cuprinde muzeul, biblioteca și o sală de lectură, precum și altarul de vară al mănăstirii, cu hramul Izvorul Tămăduirii. În anul 2010, Preasfințitul Părinte Petroniu a sfințit piatra de temeie pentru biserica de zid a mănăstirii, în prezent executându-se lucrările de finisaj.
În cadrul mănăstirii, an de an, aici sunt organizate tabere pentru copiii participanți la proiectele Biroului pentru catehizare parohială a Episcopiei Sălajului și nu numai, se desfășoară diferite cercuri pedagogice ale profesorilor, conferințe tematice, precum și alte activități culturale. Numai anul trecut, în decursul verii, s-au perindat 6 serii de elevi în taberele organizate la Mănăstirea Strâmba, însumând peste 300 de copii.







Liturghie Arhierească la Șimleu Silvaniei

Ca în fiecare an, în cea de-a treia zi a Sfintelor Paști, Preasfințitul Părinte Petroniu a făcut un popas duhovnicesc în mijlocul credincioșilor din orașul Șimleu Silvaniei. Cu acest prilej, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.
La finalul Sfintei Liturghii, pentru bogata activitate pastoral-misionară și în special pentru cea social-filantropică, Preasfințitul Părinte Petroniu i-a conferit părintelui paroh Vasile Boșca cea mai înaltă distincție bisericească a Episcopiei Sălajului, Crucea sălăjană.
Sub coordonarea părintelui paroh Vasile Boșca, Parohia „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” desfășoară o bogată activitate social-filantropică, majoritatea acestor activități desfășurându-se în Complexul social al parohiei. Părintele Vasile Boșca a întreprins chiar o activitate de pionierat în acest sens, acțiunile social-filantropice ale parohiei debutând încă din anul 1992. Astfel, în perioada respectivă, Parohia Intrarea Maicii Domnului în biserică, cu sprijinul Parohiei romano-catolice „Sf. Lutgeri” din oraşul Helmstedt, Germania, distribuia diferite ajutoare colectate în Germania. În anul 1994, în colaborare cu aceeași parohie, s-au început lucrările de construire a unui impresionant centru social, care, în prezent, adăpostește casa parohială, săli de cursuri, camere de internat pentru elevii cu posibilităţi limitate de a face naveta la şcoală, un muzeu, o capelă, un cabinet de stomatologie, sală de ședințe, precum și sediul Protopopiatului Șimleu Silvaniei. La construcția acestui edificiu a contribuit personal preotul Parohiei romano-catolice Sf. Lutgeri, părintele Alferd Merten, cu suma de 44.000 de mărci. În perioada următoare inaugurării clădirii, aici au fost cazați elevi din Republica Moldova, veniți la Şimleu Silvaniei pentru finalizarea cursurilor liceale. De asemenea, aici funcționau cabinete medicale, desfășurându-se și cursuri de limba germană, de pictură, de muzică, iconografie pe sticlă și chiar și cursuri de cântăreți bisericești.
În urmă cu un an, în imediata vecinătate a bisericii a fost inaugurat noul Centrul Social Multifuncțional „Filantropia”, construit prin accesarea fondurilor europene, centru care a fost proiectat să asigure asistență unui număr de aproximativ 70 de persoane, copii și tineri, cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani. În prezent, aici beneficiază de servicii un număr de 87 de copii și tineri care își pregătesc lecțiile pentru școală, iar cei din clasele terminale primesc meditații gratuite în vederea susținerii Bacalaureatului. Copiii provin din familii aflate în risc social, copii ai căror părinți prezintă probleme grave de sănătate sau sunt plecați la muncă, în afara granițelor țării, copii proveniți din cadrul familiilor monoparentale sau care prezintă risc de abandon şcolar.
Centrul social de zi pentru copii oferă mai multe activități și intervenții specializate și individualizate. Astfel, se încearcă crearea unui mediu adecvat pentru activități de învățare, consiliere educațională, recreere, socializare și odihnă, se oferă sprijin în efectuarea temelor și asimilarea tehnicilor de învățare cognitivă, precum și servicii de evaluare și consiliere socială și psihologică pentru copil și familie.
De asemenea, în cadrul Centrului se desfășoară activități ludice și de petrecere a timpului liber, de orientare școlară și profesională, activități de dezvoltare a abilităților sociale și activități de formare a deprinderilor de viață independentă. Scopul acestor servicii este prevenirea abandonului școlar, creșterea promovabilității copiilor proveniți din medii cu risc social, menținerea copiilor în familia naturală și prevenirea instituționalizării, precum și formarea unor abilități parentale prin intermediul unor cursuri de educație parentală. Specialiștii implicați în activitățile centrului de zi sunt alcătuiesc un colectiv din care fac parte cadre didactice, psiholog, logoped, asistent social și preoți.
În vederea asigurării hranei pentru beneficiarii acestui Centru, cantina socială a parohiei, cu o capacitate de 100 de locuri, a fost modernizată prin aceeași linie de finanțare. Astfel, cantina a fost dotată cu mobilier specific pentru activităţile de pregătire şi servire a mesei calde (mese, scaune, dulapuri de depozitare, rafturi, etc.) şi echipamente electrice şi electro-casnice adecvate pentru pregătirea mesei, stocarea alimentelor şi curăţenie.
În prezent, în activităţile desfăşurate în cadrul Centrului Social Multifuncţional sunt implicaţi un număr de 18 voluntari, sub coordonarea doamnei profesor Camelia Pop, pe lângă aceștia parohia având și un număr de zece angajați.








Prezență Arhierească în orașul Jibou în cea de-a doua zi de Paști

În cea de-a doua zi de Paști, Preasfințitul Părinte Petroniu a fost prezent în mijlocul credincioșilor din orașul Jibou. Cu acest prilej, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica Sfântul Proroc Daniel și Sfântul Mucenic Gheorghe. Alături de Preasfinția Sa au slujit părinții slujitori la această biserică, Preacucernicul Părinte paroh Dan Dregan, protopopul Jiboului și Preacucernicul Părinte Gheorghe Longodor, precum și părinții diaconi Adrian Onica, Andrei Urs și Cristian Iura. La slujbă au participat numeroși credincioși obișnuiți deja ca an de an, în cea de-a doua zi de Paști, Ierarhul să fie alături de ei în rugăciune. În cadrul Sfintei Liturghii, copiii prezenți au fost împărtășiți cu Trupul și Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Piatra de temelie a bisericii a fost sfinţită în data de 16 iunie 1991, iar în 23 aprilie 2002 a fost târnosit altarul de la demisolul locașului de cult, ce are ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Până îm anul 2005 lucrările la biserică au fost coordonate de către Preacucernicul Părinte Gheorghe Longodor, iar începând cu acel an lucrările au fost continuate de către Preacucernicul Părinte Dan Dregan.
În anul 2012, biserica a primit cel de-al doilea hram, luându-l ca ocrotitor pe Sfântul Proroc Daniel.
Lucrările la locaşul de cult au fost finalizate în anul 2013, iar în 15 septembrie în același an, biserica a fost târnosită de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi Preasfinţitul Părinte Petroniu. Cu acest prilej, cei doi preoţi slujitori ai bisericii au primit din partea Preafericirii Sale distincţia Crucea Patriarhală. Tot în acel moment istoric, Sfântul Proroc Daniel a fost proclamat ocrotitorul oraşului Jibou.
Așa cum a spus părintele protopop Dan Dregan în cuvântul de mulțumire, Preasfințitul Părinte Petroniu a fost prezent astăzi pentru cea de-a cinsprezecea oară la Sfânta Liturghie în această biserică, cu prilejul sărbătorilor pascale.







Sărbătoarea Învierii Domnului la Catedrala Episcopală din Zalău

La Catedrala Episcopală din Zalău, slujba Învierii Domnului nostru Iisus Hristos a fost săvârșită de către Preasfințitul Părinte Petroniu, înconjurat de preoții slujitori ai Catedralei și în prezența unui impresionant număr de credincioși.

Dimineață, a fost săvârșită Sfânta Liturghie, iar la sfârșitul slujbei, Preasfințitul Părinte Petroniu a dat citire Pastoralei la sărbătoarea Învierii Domnului.


† Petroniu
Prin harul lui Dumnezeu Episcopul Sălajului

Iubitului cler, cinului monahal şi dreptcredincioşilor
creştini din cuprinsul Episcopiei Sălajului:
Har, pace, ajutor şi milă de la Dumnezeu,
iar de la Noi, arhiereşti binecuvântări!

Iubiţi credincioşi,
Hristos a înviat!

În timpul intrării Sale triumfale în Ierusalim, „când S-a apropiat şi a văzut cetatea, Iisus a plâns pentru ea, zicând: Dacă ai fi cunoscut şi tu, în ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum sunt ascunse de ochii tăi. Căci vor veni peste tine zile, când duşmanii tăi vor săpa şanţ în jurul tău şi te vor împresura şi te vor strâmtora din toate părţile. Şi te vor face una cu pământul, şi pe fiii tăi care sunt în tine, şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră pentru că nu ai cunoscut vremea cercetării tale” (Luca 19,41-44). La câteva zile după ce a rostit această profeție, „Ieşind Iisus din templu, S-a dus şi s-au apropiat de El ucenicii Lui, ca să-I arate clădirile templului. Iar El, răspunzând, le-a zis: «Vedeţi toate acestea? Adevărat grăiesc vouă: Nu va rămâne aici piatră pe piatră, care să nu se risipească»” (Matei 24,1-2).
Întrucât Domnul Hristos și-a găsit sfârșitul în Ierusalim, dar tot acolo a înviat din morți, în cuvântul nostru de astăzi vom vorbi despre acest oraș și templul din el.
În Talmud, renumita carte sfântă a evreilor, stă scris: „Zece măsuri de frumusețe i-au fost dăruite lumii. Nouă le-a luat Ierusalimul, iar una restul lumii”.
Ierusalimul sau „Cetatea păcii”, cum s-ar traduce din limba ebraică în românește numele acestui oraș, este cel mai important centru spiritual de pe fața pământului, fiind considerat sfânt de către creștini, evrei și musulmani, ceea ce îl face să fie unic în lume. Orașul este situat la cumpăna dintre Marea Mediterană și Marea Moartă, pe vechiul „Drum al Patriarhilor”, ce lega Egiptul de Asiria. Ierusalimul este așezat în munții Iudeii, pe un platou calcaros, înalt de 800 de metri peste nivelul mării, fiind înconjurat din trei părți de văi adânci.
Orașul vechi se prezintă astăzi ca o cetate medievală împrejmuită de ziduri groase, care au o lungime de patru kilometri și o înălțime între zece și douăzeci de metri, fiind ridicate de sultanul Soliman Magnificul (1520-1566). Orașul vechi adăpostește cartierele creștin, armean, evreiesc și arab, accesul în cetate fiind făcut prin opt porți.
În decursul îndelungatei sale istorii, Ierusalimul a fost distrus de două ori, asediat de douăzeci și trei de ori, atacat de cincizeci și două de ori, capturat și recapturat de patruzeci și patru de ori.
Originea orașului se pierde în negura vremii. Descoperirile arheologice au stabilit că prima fundație a acestuia coboară în timp până la începutul celui de-al treilea mileniu î.Hr., fiind scoase la lumină vestigii ale unei cetăți vechi de peste cinci mii de ani.
Cea dintâi posibilă referire la cetatea Ierusalimului o întâlnim în cartea Facerii (14,18) din Vechiul Testament, unde Melchisedec este menţionat ca rege al Salemului, prin anii 2150 - 2000 î.Hr. Identificarea Salemului cu Ierusalimul este susținută printre alții și de către renumitul istoric evreu Iosif Flaviu.
Prima mențiune scrisă despre acest oraș apare în textele egiptene de blestem din secolele XIX-XVIII î.Hr., sub forma Rusalimum.
David, cel de-al doilea rege al evreilor, care a domnit între anii 1010 și 970 î.Hr, după ce a capturat Ierusalimul de la tribul iebuseilor în anul 1003, și-a mutat capitala regatului de la Hebron aici.
Regele babilonian Nabucodonosor al II-lea a cucerit Ierusalimul în anul 586 î.Hr., lăsându-l în ruine, iar pe locuitori i-a exilat în Babilon.
În 536 î.Hr., robii evrei s-au întors din Babilon și au reclădit Ierusalimul, care a fost capturat în mod pașnic de împăratul Alexandru cel Mare, în 332 î.Hr.
În anul 63 î.Hr., Ierusalimul a fost cucerit de oștile romane conduse de generalul Pompei.
La finele revoltei iudaice din anii 66-70 d.Hr., romanii, sub conducerea lui Titus, au distrus Ierusalimul.
Între anii 132-135 d.Hr., a avut loc o nouă revoltă a iudeilor, care a fost înăbușită în sânge de romani. În urma acesteia, Ierusalimul a fost nimicit, fiind arat cu plugurile, iar populația evreiască a fost trimisă în robie pe întinsele teritorii ale Imperiului Roman. Împăratul Adrian a ridicat aici o cetate păgână numită Aelia Capitolina, închinată zeului Jupiter Capitolinul, în care iudeilor nu le era permis să intre.
În urma edictului de toleranță de la Milan, emis în anul 313, de împăratul Constantin cel Mare, creștinii au dobândit libertate de manifestare în Imperiul Roman, încât în Ierusalim au fost ridicate mai multe biserici, iar evreilor li s-a dat voie să se stabilească aici.
În 614, Ierusalimul a căzut în mâinile perșilor conduși de Khosroe al II-lea, care au distrus biserica Învierii Domnului și au expulzat toți evreii din oraș.
În anul 629, Ierusalimul a fost recucerit de împăratul bizantin Heraclie I.
Califul Omar al Damascului a ocupat în 638 Ierusalimul, care a trecut sub stăpânire musulmană, ridicându-se aici mai multe moschei.
Cavalerul francez Godefroy de Bouillon, aflat în fruntea oștilor cruciate, a cucerit în anul 1099 Ierusalimul, devenind regele acestuia.
În 1187, Ierusalimul a fost capturat de musulmanii conduși de sultanul Egiptului Saladin, care era supranumit „Leul deșertului”.
În anul 1244, mercenarii turci aflaţi sub conducerea lui Salih Ayyub, au cucerit Ierusalimul, pe care l-au transformat în ruine.
Ierusalimul a căzut în mâinile mamelucilor Egiptului, în 1260.
În anul 1517, Imperiul Otoman a preluat în mod pașnic Ierusalimul.
Trupele britanice, aflate sub comanda generalului Edmund Allenby, au cucerit Ierusalimul, în 1917.
În 14 mai 1948, a fost înființat Statul Israel, iar în 13 decembrie 1949, Ierusalimul a fost declarat capitala acestuia.
Întrucât Ierusalimul este considerat oraș sacru de către creștini, evrei și musulmani, vom prezenta, în ordinea vechimii lor, cele mai importante locuri sfinte de aici, ale celor trei mari religii monoteiste din lume.
Muntele Moria este locul în care patriarhul Avraam, părintele poporului ales, trebuia să-l jertfească pe fiul său Isaac, la porunca lui Dumnezeu. Renumita moschee a lui Omar se înalță astăzi pe acest munte.
Mormântul regelui și psalmistului David, în timpul căruia Ierusalimul a devenit capitala regatului Israel, se găsește sub foișorul Cinei de Taină.
Sionul este o colină din zona de sud-est a Ierusalimului. În timpul robiei babilonice acesta a devenit simbolul speranței mesianice a iudeilor.
La porunca lui Dumnezeu, evreii au alcătuit întâi cortul mărturiei, apoi au ridicat templul din Ierusalim, care era centrul spiritual al întregii vieţi din Israel. Orice copil iudeu de parte bărbătească era închinat lui Dumnezeu în acest templu. De asemenea, fiecare familie de evrei trebuia să se închine la templul din Ierusalim cel puţin o dată în viaţă. Mare parte a materialelor din care a fost zidit templul au fost adunate de regele David, însă acesta a fost ridicat de fiul său, înțeleptul Solomon (970-930 î.Hr.), în decurs de șapte ani, fiind terminat și sfințit în anul 955.
Când a fost gata, templul se putea număra printre minunile lumii. Era zidit din marmură albă şi acoperit din acelaşi material. Pe acoperiş erau înfipte cuie de aur, cu partea ascuţită în sus, pentru a nu se aşeza păsările să-l murdărească. Văzut din depărtare, acesta semăna cu un munte de zăpadă care străluceşte în soare.
Templul avea două încăperi: Sfânta şi Sfânta Sfintelor.
În Sfânta se aflau masa, pâinile punerii înainte pentru slujbă şi sfeşnicul cu şase braţe. Aici tămâia zilnic câte un preot, prin tragere la sorţi.
În Sfânta Sfintelor se găseau altarul tămâierii, care era tot de aur şi chivotul legământului, ferecat peste tot cu aur. În chivot se păstra urna de aur, în care era un vas cu mană, toiagul lui Aaron care odrăslise şi tablele legii. Deasupra chivotului erau doi heruvimi ai măririi, care umbreau altarul împăcării. În Sfânta Sfintelor intra numai arhiereul, o dată pe an, cu sânge de animale, adus ca jertfă pentru popor.
Templul era înconjurat de un pridvor şi de mai multe curţi.
În 586 î.Hr., regele Nabucodonosor al II-lea al Babilonului a jefuit și incendiat templul din Ierusalim, a luat ca pradă de război sfintele vase și podoabe, iar pe evreii din Israel i-a dus în robie.
După ce regele persan Cirus al II-lea (559-530 î.Hr.) a cucerit Babilonul, evreii, sub conducerea lui Zorobabel, s-au întors acasă în anul 538. Cu sprijin financiar din partea vistieriei regale a lui Cirus, evreii au reconstruit templul din Ierusalim, care a fost sfințit în 515, reprimind și odoarele confiscate de Nabucodonosor.
Când templul a fost gata, era mai mare decât cel al lui Solomon, dar departe de a fi ceea ce fusese vechiul templu. Bătrânii care apucaseră şi templul lui Solomon, când priveau la modestia celui nou şi îşi aduceau aminte de măreţia şi strălucirea celuilalt, izbucneau în plâns. Prorocul Agheu însă îi mângâia şi le zicea că „slava acestui templu de pe urmă va fi mai mare decât a celui dintâi” (Agheu 2,9), pentru că în el va intra Mesia cel aşteptat.
În anul 169 î.Hr., regele seleucid Antioh al IV-lea Epifanes a prădat templul din Ierusalim. Doi ani mai târziu, același rege a interzis cultul iudaic și a așezat în templu statuia lui Zeus, impunând cultul acestuia.
Evreii, sub conducerea fraților Macabei, s-au răsculat și au înlăturat jugul seleucid, iar în 164 î.Hr., Iuda Macabeul a reparat templul din Ierusalim.
Un secol mai târziu, regele Irod cel Mare a renovat complet și a extins templul.
În acest templu s-a nevoit Sfânta Fecioară Maria, timp de doisprezece ani.
În urma unei revoltei iudaice, în anul 70 d.Hr. templul din Ierusalim a fost distrus în întregime de către romani, fără a mai fi refăcut vreodată.
Tot ce a mai rămas în picioare din acest templu este un zid lung de 488 de metri, ridicat de regele Irod cel Mare, din care mare parte se află sub pământ. Zidul de astăzi are o înălțime de 32 de metri, din care doar 19 sunt la vedere, și cuprinde un număr de 45 de rânduri de piatră, dintre care 28 la suprafața solului, iar 17 dedesubt. Doar primele șapte straturi de piatră sunt din vremea lui Irod cel Mare, celelalte fiind adăugate ulterior.
Zidul plângerii este cel mai sfânt loc al evreilor, fiind tot ce a mai ramas din templul lor de altă dată. Pelerini iudei din toate colțurile lumii vin să se roage aici și să plângă pierderea templului.
Evreii introduc în spațiile dintre pietrele zidului bucățele de hârtie pe care își scriu dorințele, în timp ce alții se roagă cu voce tare în cele mai diverse limbi ale lumii. De două ori pe an, înainte de sărbătoarea Paștelor și de Anul Nou evreiesc, aceste bucăți de hârtie sunt scoase și îngropate pe Muntele Măslinilor.
Pe esplanada din fața zidului plângerii au loc evenimente foarte importante: lunea și joia dimineața se desfășoară ceremonii în timpul cărora băieții de treisprezece ani își sărbătoresc majoratul religios; vinerea seara studenții celebrează, la apusul soarelui, sosirea sabatului; tinerii căsătoriți vin să se fotografieze, iar copiii din clasa întâi primesc aici primul lor exemplar al Vechiului Testament.
Pentru creștini, cele mai importante locuri sfinte din Ierusalim, în afară de cele comune cu ale evreilor, sunt: foișorul cinei de taină, unde a avut loc și pogorârea Sfântului Duh peste Sfinții Apostoli; Grădina Ghetsimani; biserica Sfântului Mormânt, care cuprinde Golgota (locul în care Domnul Hristos a fost răstignit), piatra ungerii (pe care trupul Domnului a fost uns cu miresme de Iosif din Arimateea și de Nicodim), Sfântul Mormânt (în care a fost așezat și de unde a înviat, a treia zi, trupul mort al Mântuitorului); precum și mormântul Maicii Domnului.
Musulmanii dețin în Ierusalim moscheea Al Aqsa, de unde ei consideră că profetul lor, Mahomed, s-a înălțat la cer, călare pe calul său Al-Buraq al-Sharif și moscheea lui Omar, zidită pe locul fostului templu iudaic. Esplanada cu cele două moschei amintite este socotit cel de-al treilea loc sfânt al musulmanilor din lume, după orașele Mecca și Medina.
Iubiți fii sufletești,
Orice creștin adevărat are dorința sfântă de a vizita Ierusalimul. Cei care însă, din diverse motive, nu pot ajunge să contemple frumusețile Ierusalimului pământesc, să nu se întristeze, pentru că Dumnezeu a pregătit pentru cei vrednici Ierusalimul ceresc (Evrei 12,22), despre care Sfântul Ioan Evanghelistul a scris în Cartea Apocalipsei: „Şi am văzut cetatea cea sfântă, noul Ierusalim, pogorându-se din cer de la Dumnezeu, gătită ca o mireasă împodobită pentru mirele ei. Tronul lui Dumnezeu şi al Mielului va fi într-însa, şi robii Săi I se vor închina, iar Dumnezeu va locui cu oamenii şi ei vor fi poporul Lui şi Dumnezeu Însuşi va fi cu ei” (Apocalipsă 21,2-3 și 22,3).
Cunoscând acestea, să ne străduim să împlinim poruncile lui Dumnezeu, ferindu-ne de păcat și săvârșind cât mai multe fapte bune, pentru că numai în acest fel ne vom putea bucura de bunătățile împărăției cerurilor sau ale Ierusalimului ceresc, pe care Dumnezeu „le-a pregătit celor ce Îl iubesc pe El” (I Corinteni 2,9).
Al vostru de tot binele doritor
şi către Domnul pururea rugător

†Petroniu
Episcopul Sălajului


Descarcare document
PS Petroniu - Pastorala la Invierea Domnului - 2016.pdf


www.youtube.com/channel/UCEYWHprNFWapMl2L5rAAclg patriarhia.ro episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=162&vanzari=162 episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=156&vanzari=156 basilica.ro