www.ziarullumina.ro

Ziarul Lumina -

www.trinitastv.ro

Trinitas TV -

www.radiotrinitas.ro

Radio Trinitas -

www.radiorenasterea.ro

Radio Renaşterea -

www.ubbcluj.ro

Facultatea de Teologie Ortodoxa Cluj Napoca -


Vizita Înaltpreasfințitului Părinte Ignatios în Episcopia Sălajului

În perioada 17-19 aprilie 2015, la invitația Preasfințitului Părinte Petroniu și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Înaltpreasfințitul Părinte Ignatios, Mitropolitul ortodox grec al Madagascarului a făcut o vizită în Episcopia Sălajului.

Astfel, la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, Înaltpreasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie alături de Preasfințitul Părinte Petroniu în altarul de vară al Mănăstirii Strâmba, cu prilejul hramului de primăvară al acestui așezământ monahal. Tot acum a ținut un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre provocările vestirii Evangheliei în Madagascar, dar și despre cultura locuitorilor acestei insule.

În după amiaza zilei de vineri și în cursul zilei de sâmbătă a vizitat mai multe biserici din orașul Zalău și din Protopopiatul Jibou. Astfel a vizitat Catedrala Episcopală „Înălțarea Domnului” din Zalău, biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Zalău, biserica "Sfântul Apostol Andrei" din Zalău, biserica „Sfântul Proroc Daniel” din Jibou, bisericile din parohiile Someș Odorhei, Inău, Chendrea, Bălan, dar și Mănăstirea Bălan.

Duminică,19 aprilie 2015, cei doi Ierarhi au săvârșit Sfânta Liturghie în biserica „Sfântul Nicolae” din Zalău. Cu acest prilej, la finalul slujbei, Sfântul Apostol Toma a fost declarat cel de-al doilea ocrotitor al acestei biserici, întrucât multe evenimente din viața acestui locaș de cult au avut loc în Duminica Tomii, începând chiar de la sfințirea pietrei de temelie a bisericii din anul 2009.

După amiază, Înaltpreasfințitul Părinte Ignatios a vizitat și biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Zalău, cu acest moment încheindu-se și vizita Înaltpreasfinției Sale în Eparhia noastră.

Înaltpreasfințitul Părinte Ignatios s-a născut în Corint, Grecia, în anul 1951. A fost hirotonit diacon, apoi preot în anul 1976 și a fost tuns în monahism la Mănăstirea Stavronikita din Muntele Athos. Începând cu 1985 a slujit timp de șase ani ca misionar în Coreea de Sud, iar apoi în Bengalul de Vest, timp de 14 ani. În anul 2004 a fost ales Episcop de Madagascar, iar în urmă cu doi ani a fost ridicat la rangul de Mitropolit. Înaltpreasfinția Sa este vorbitor de limbile greacă, engleză, coreană, bengaleză și malgașă.



Zi de sărbătoare la Parohia Sfântul Nicolae din Zalău

Parohia Sfântul Ierarh Nicolae din Zalău a îmbrăcat astăzi haine de sărbătoare. Credincioșii acestei parohii au avut bucura de a-i avea în mijlocul lor pe Înaltpreasfințitul Părinte Ignatios, Mitropolitul grec ortodox al Madagascarului și pe Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului. Momentul a fost unul deosebit și pentru că astăzi, în Duminica Tomii, Sfântul Apostol Toma a fost declarat cel de-al doilea ocrotitor al acestui sfânt locaș, pe lângă Sfântul Ierarh Nicolae, primul hram al bisericii.
De asemenea, în cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Petroniu a hirotonit întru preot pe părintele diacon Alexandru Tiță, pe seama Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din comuna Rus.
După Sfânta Liturghie, credincioșii au primit din partea celor doi ierarhi iconițe cu Sfântul Apostol Toma.
Vizita Înaltpreasfințitului Părinte Ignatios nu a fost întâmplătoare în această zi, întrucât Înaltpreasfinția Sa a făcut misiune în India, în locurile unde a propovăduit Evanghelia însuși Sfântul Apostol Toma. Înaltpreasfințitul Părinte Ignatios, după ce a fost tuns în monahism la Mănăstirea Stavronikita din Muntele Athos, a vestit cuvântul lui Dumnezeu în Coreea de Sud timp de șase ani, apoi în India, mai precis în Bengalul de Vest, timp de 14 ani. Și în Coreea și în India a învățat limbile celor cărora le-a vestit Evanghelia. În anul 2004 a fost ales Episcop al Madagascarului, unde își continuă misiunea între locuitorii acestei insule. Aici, ca și în celelate locuri unde a făcut misiune, a învățat limba malgașă, pentru a se putea apropia de localnici.
Biserica Sfântul Nicolae din Zalău, este o biserică nouă, piatra de temelie a acestui locaș de cult fiind sfințită în Duminica Tomii a anului 2009. Tot atunci, Preasfințitul Părinte Petroniu a oferit parohiei o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae, sfinte moaște care astăzi sunt păstrate într-o icoană relicvar a Sfântului Nicolae. În prezent, locașul de cult este în curs de pictare, așteptând ziua târnosirii.







Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii la Mănăstirea Strâmba

A fost zi de sărbătoare și la Mănăstirea Strâmba, din Episcopia Sălajului, cu prilejul hramului de primăvară al acestui așezământ monahal. În această zi, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către Înaltpreasfințitul Părinte Ignatios, Mitropolitul Ortodox Grec al Madagascarului și de către Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, înconjurați de un impresionant sobor de preoți și în prezența a câteva sute de credincioși, veniți din toate colțurile județului, dar și din județele învecinate. În cadrul Sfintei Liturghii teologul Alexandru Tiță a fost hirotonit întru diacon, urmând ca duminică, acesta să fie hirotonit preot.
La finalul Sfintei Liturghii, cei doi Ierarhi au primt în dar din partea obștii mănăstirii câte o icoană a Maicii Domnului, copie a icoanei adăpostite în biserica de lemn a acestui așezământ monahal.
Începuturile Mănăstirii Strâmba se duc până în secolul al XV-lea, mai exact în anul 1470. Potrivit tradiției, întemeietorul acestui sfânt locaș este o femeie bogată care era gârbovă sau strâmbă, de la care și provine numele mănăstirii Strâmba. Aceasta avea o fiică bolnavă și văzând râvna la rugăciune a doi călugări ce pustniceau prin aceste locuri, i-a rugat să mijlocească prin rugăciune la Bunul Dumnezeu, pentru vindecarea fiicei sale, făgăduind averea sa, care era de 180 de iugăre de pământ și pe care s-a întemeiat ulterior așezământul monahal.
Biserica din lemn din incinta mănăstirii adăpostește icoana „Maica Domnului cu Pruncul”, numită și „Dulcele sărut”, care a făcut celebră mănăstirea în perioada interbelică îndeosebi. Potrivit tradiției, icoana a fost pictată de către vestitul Luca din Iclod, pe la anul 1673, cel care a pictat și icoana Maicii Domnului de la Nicula.
După ce începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea mănăstirea a fost lipsită de viață monahală, după aproape 200 de ani, în anul 1993, aceasta a fost reactivată. Sub coordonarea Preacuviosului Părinte stareț Grighentie Oțelea a fost ridicat un nou ansamblu monahal ce cuprinde paraclisul și corpurile de chilii. Ulterior au fost ridicate arhondaricul, un centru de asistență socială, Centrul cultural „Sfântul Pahomie de la Gledin” ce cuprinde muzeul, biblioteca și o sală de lectură, precum și altarul de vară al mănăstirii, cu hramul Izvorul Tămăduirii. În anul 2010 Preasfințitul Părinte Petroniu a sfințit piatra de temeie pentru biserica de zid a mănăstirii, în prezent executându-se lucrările de finisaj.
În cadrul mănăstirii, an de an, aici sunt organizate tabere pentru copiii participanți la proiectele Biroului pentru catehizare parohială a Episcopiei Sălajului și nu numai, se desfășoară diferite cercuri pedagogice ale profesorilor, conferințe tematice, precum și alte activități culturale. Numai anul trecut, în decursul verii, s-au perindat 6 serii de elevi în taberele organizate la Mănăstirea Strâmba, însumând peste 300 de copii.





Liturghie Arhierească la Șimleu Silvaniei

Ca în fiecare an, în cea de-a treia zi de Paști, Preasfințitul Părinte Petroniu a făcut un popas duhovnicesc în mijlocul credincioșilor din orașul Șimleu Silvaniei. Cu acest prilej Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Sub coordonarea părintelui paroh Vasile Boșca, Parohia Intrarea în biserică a Maicii Domnului desfășoară o bogată activitate social-filntropică, majoritatea acestor activități desfășurându-se în Complexul social al parohiei. Astfel, la cantina parohiei servesc masa de prânz, în regim social, un număr de 23 persoane nevoiaşe, incluzând persoanele recomandate de către biroul de asistenţă socială al Primăriei Şimleu Silvaniei. De asemenea, în cadrul serviciului „Centru educaţional de zi”, parohia oferă asistare didactică, după orele de curs, pentru un număr de 36 elevi, proveniţi din familii dezorganizate şi cu posibilităţi minime de supraveghere în efectuarea temelor.

În urmă cu un an, în vecinătatea bisericii a fost sfințită piatra de temelie pentru un Centru de zi pentru copii, realizat prin finanțare europeană, care să vină în sprijinul copiilor orfani sau proveniţi din familii monoparentale, precum şi a copiilor ai căror părinţi sunt şomeri, cu venituri mici, dar şi în sprijinul acelor copii pe care părinţii nu îi pot ajuta în pregătirea lecţiilor. În acest moment lucrările la acest centru sunt în curs de a fi finalizate, în această primăvară urmând a fi făcută recepția lucrărilor.








Prezență arhierească în orașul Jibou

În cea de-a doua zi de Paști, Preasfințitul Părinte Petroniu a fost prezent în mijlocul credincioșilor din orașul Jibou. Cu acest prilej, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica Sfântul Proroc Daniel și Sfântul Mucenic Gheorghe, alături de părinții slujitori ai acestei biserici și în prezența unui număr mare de credincioși.

Bucuria zilei a fost dată și de faptul că astăzi s-au împlinit șapte ani de la întronizarea Preasfințitului Părinte Petroniu ca primul Episcop al Sălajului, eveniment care a avut loc la 13 aprilie 2008, în Catedrala Episcopală din Zalău.

Biserica cu hramurile Sfântul Proroc Daniel și Sfântul Mucenic Gheorghe a fost ridicată între anii 1990-2013, locașul de cult fiind târnosit de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în data de 15 septembrie 2013, cu prilejul vizitei făcute de către Preafericirea Sa în Episcopia Sălajului.Tot cu acest prilej, Sfântul Proroc Daniel a fost proclamat patronul spiritual al orașului Jibou.










Sărbătoarea Învierii Domnului

La Catedrala Episcopală din Zalău, slujba Învierii Domnului nostru Iisus Hristos a fost săvârșită de către Preasfințitul Părinte Petroniu, înconjurat de preoții slujitori ai Catedralei și în prezența unui impresionant număr de credincioși.

Dimineață, a fost săvârșită Sfânta Liturghie, iar la sfârșitul slujbei, Preasfințitul Părinte Petroniu a dat citire Pastoralei la sărbătoarea Învierii Domnului.

PASTORALĂ LA ÎNVIEREA DOMNULUI
Zalău, 2015

† Petroniu
Prin harul lui Dumnezeu Episcopul Sălajului

Iubitului cler, cinului monahal şi dreptcredincioşilor
creştini din cuprinsul Episcopiei Sălajului:
Har, pace, ajutor şi milă de la Dumnezeu,
iar de la Noi, arhiereşti binecuvântări!

Iubiţi credincioși,
Hristos a înviat!

Ne bucurăm și anul acesta de marele praznic al Sfintelor Paști, când moartea, vrăjmașul de temut al neamului omenesc, a fost biruită o dată pentru totdeauna, prin învierea Domnului Hristos din morți.
Dacă în pastorala de anul trecut de la Sfintele Paști am prezentat procesul Mântuitorului, în cuvântul de astăzi vom vorbi despre guvernatorul Iudeii, cel care L-a judecat și condamnat la moarte pe Domnul Hristos. Fără îndoială, Ponțiu Pilat este unul dintre cele mai cunoscute personaje din istoria umanității, pe care îl întâlnim în paginile Sfintei Scripturi și al cărui nume este pomenit în toate bisericile la Sfânta Liturghie, precum și la alte sfinte slujbe la care se citește Simbolul Credinței, dar și în rugăciunile particulare ale oricărui creștin care rostește Crezul. De asemenea, expresia „s-a spălat pe mâini ca Pilat din Pont” este extrem de răspândită și utilizată în întreaga lume. În pofida acestui fapt, se cunosc foarte puține amănunte despre viața enigmaticului personaj. Întrucât multe date din biografia lui Pilat sunt incerte, iar altele de-a dreptul contradictorii, informațiile care circulă dau loc la tot felul de speculații, uneori fanteziste, care îl fac și mai controversat. Pornind de la anumite mărturii contemporane cu Ponțiu Pilat despre viața acestuia, dar și de la alte surse de informare ulterioare, am alcătuit o scurtă biografie a renumitului prefect al Iudeii, care sperăm să fie cât mai aproape de adevăr, care de multe ori este extrem de greu de aflat, iar alteori dificil ori chiar imposibil de pătruns cu mintea, într-o lume pervertită de păcat. Un exemplu tipic în acest sens îl întâlnim tocmai în discuția purtată de Domnul Hristos cu Ponțiu Pilat, în care Mântuitorul a afirmat: „«Eu pentru aceasta M-am născut şi pentru aceasta am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr», iar Pilat L-a întrebat: «Ce este adevărul?»” (Ioan 18,37-38).
Conform unei vechi tradiții, Ponțiu Pilat s-a născut în localitatea Bisenti, din regiunea Samnit, astăzi Abruzzo, din Italia Centrală, unde se află ruinele unui edificiu roman cunoscut drept „Casa lui Pilat”. S-a mai afirmat de asemenea că acesta ar fi venit pe lume în satul Fortingall, din zona Perthshire, Scoția, ca fiu nelegitim al unui ambasador roman, dar și că ar fi văzut pentru prima dată lumina zilei într-o localitate din Spania, ori din Germania.
Unii cercetători consideră că guvernatorul Iudeii aparținea neamului Ponti, vechi nume de familie întâlnit în regiunea Samnit.
Pentru prenumele „Pilat” există mai multe variante de traducere din limba latină. Pe de o parte, acesta poate deriva din „pileatus”, care înseamnă „cel ce poartă pe cap o bonetă roșie”, denumire utilizată pentru sclavii eliberați, ceea ce ar denota că printre înaintașii procuratorului Iudeii ar fi existat un sclav eliberat. Pe de altă parte, acest nume poate proveni din „pilum”, care înseamnă „lance”, și ne indică faptul că judecătorul Domnului Hristos ar fi fost fiul unui ofițer roman decorat cu lancea de onoare. „Pilum” se mai poate traduce și prin „om destoinic în a mânui lancea”, arma prin excelență a legionarului roman, care poate să însemne că Pilat ar fi fost militar, iar la sfârșitul carierei a fost numit guvernator al Iudeii, regiune specială în cadrul Imperiului Roman, unde calitățile de administrator ale reprezentantului Romei trebuiau dublate de cele de militar chemat să asigure ordinea amenințată în permanență.
Ponțiu Pilat a fost cel de-al cincilea prefect al Iudeii, fiind numit în această funcție în anul 26 d. Hr. de către împăratul Tiberiu (14-37 d. Hr.), foarte probabil la propunerea lui Lucius Aelius Sejanus, comandantul cohortelor pretoriene, garda personală a împăratului, care era considerat mâna dreaptă a lui Tiberiu.
Pilat a fost însoțit în Iudeea de către soția sa, Claudia Procula, cu care se presupune că ar fi avut un fiu, care a murit de mic.
Reședința oficială a guvernatorului Iudeii se găsea în Cezareea, pe malul Mării Mediterane. Orașul fusese ridicat între anii 22 și 10 î. d. Hr. de către regele Irod cel Mare pe ruinele unui vechi port fenician, la o distanță de 120 km de Ierusalim, capitala religioasă a provinciei, unde se afla templul și își aveau reședința arhiereul sau marele preot și sinedriul. Prefectul locuia, probabil, în palatul pe care Irod îl construise inițial pentru familia sa. La marile sărbători religioase iudaice guvernatorul se deplasa la Ierusalim pentru a supraveghea păstrarea ordinii de către miile de pelerini, dar și pentru a înmâna arhiereului veșmintele sacre, păstrate de romani în fortăreața Antonia, ca semn al dependenței imperiale.
Pe lângă faptul că L-a judecat și condamnat la moarte prin răstignire pe Mântuitorul lumii, Ponțiu Pilat a rămas faimos în analele istoriei prin gafele pe care le-a făcut în calitate de prefect al Iudeii.
În anul 26, la adăpostul nopții, Pilat a introdus în Ierusalim stindardele care purtau chipul împăratului, lucru evitat de prefecții dinaintea lui. Actul său a fost interpretat ca o frondă la adresa credinței localnicilor, care interzicea cu strictețe amplasarea în Ierusalim, orașul lor sfânt, a oricărui portret. Iudeii au protestat printr-o delegație numeroasă trimisă la Cezareea, unde se afla guvernatorul. Pilat le-a respins cererea, pentru a nu aduce jignire Cezarului. Evreii din delegație au înconjurat palatul guvernatorului și s-au aruncat cu fața la pământ, iar vreme de cinci zile și cinci nopți au rămas în această poziție, în semn de protest. În cea de-a șasea zi prefectul s-a așezat pe jilțul de judecător din marele hipodrom, unde i-a chemat pe iudei, care au fost imediat împresurați de soldații săi. Pilat i-a amenințat că dacă nu acceptă portretele împăratului le va tăia pe loc capetele, poruncind soldaților să-și scoată săbiile din teacă. Atunci, într-un gest spontan, de parcă ar fi fost înțeleși, iudeii s-au aruncat cu fața la pământ și și-au dezvelit cefele, strigând cât îi ținea gura că preferă să moară decât să-și încalce legile. Impresionat de acest gest, Pilat a cedat și a dat ordin să fie retrase numaidecât toate portretele Cezarului din Ierusalim.
Întrucât alimentarea cu apă a Ierusalimului lăsa mult de dorit, Pilat a hotărât să construiască un nou apeduct în partea de sud a orașului, prin care să aducă apă de izvor până la templu. Pentru realizarea proiectului era nevoie de o sumă mare de bani, iar prefectul a decis să folosească în acest scop și bani din tezaurul templului. Văzând că vistieria templului se golea, preoții au ațâțat poporul, iar când prefectul a venit la Ierusalim, cu prilejul unei sărbători, mii de oameni s-au răzvrătit, proferând insulte la adresa înaltului funcționar roman. Guvernatorul a ordonat intervenția armatei, iar revolta a fost înăbușită în sânge.
Ponțiu Pilat a expus în palatul regelui Irod din Ierusalim, pe care îl folosea ca reședință personală în acest oraș, câteva scuturi aurite cu inscripții religioase la adresa împăratului Tiberiu, pe care religia oficială romană îl socotea de natură divină. Evreii s-au indignat, pentru că aceste inscripții erau dedicate altei divinități decât Dumnezeului lui Israel, în cetatea lor sfântă. Locuitorii orașului și-au manifestat nemulțumirea, trimițând o delegație la prefect, cu scopul de a-l convinge să retragă scuturile aurite din palat, însă fără nici un rezultat. Protestul a devenit general, iar iudeii s-au plâns direct Romei, încât împăratul Tiberiu i-a poruncit lui Pilat să mute scuturile respective în templul lui Augustus din Cezareea.
În vara anului 36 un presupus profet din Samaria a îndemnat locuitorii zonei să urce pe Muntele Garizim, care se bucura în rândul samarinenilor de faima unui munte sfânt, pentru a le arăta vasele sfinte îngropate acolo de Moise, care le-ar fi permis să celebreze cultul cel adevărat. Localnicii i-au dat crezare, iar în ziua în care s-a hotărât dezgroparea odoarelor, o mulțime de oameni s-a adunat în târgul Tirathaba, la poalele muntelui. Auzind de această adunare, care se presupunea că era îndreptată contra stăpânirii romane, în momentul în care a început urcușul, Pilat le-a ieșit în întâmpinare cu trupe bine înarmate, care au împrăștiat cu lăncile mulțimea, capturând și executând căpeteniile. Încleștarea a fost un adevărat masacru.
Samarinenii au trimis o solie la guvernatorul Siriei, Lucius Vitellius, pentru a se plânge de măcelul săvârșit de Pilat. Acesta l-a însărcinat pe prietenul său, Marcellus, să se ocupe de guvernarea Iudeii și i-a poruncit lui Pilat să se înfățișeze înaintea Cezarului, pentru a da socoteală de acuzațiile pe care i le aduceau samarinenii. Pilat a pornit spre Roma, însă înainte de a ajunge în Orașul Etern, la mijlocul lunii martie a anului 37 împăratul Tiberiu a murit, în locul lui fiind ales Caligula.
În privința sfârșitului lui Ponțiu Pilat există numeroase versiuni, dintre care vom prezenta câteva, fără a ști însă cu certitudine care este cea adevărată, ori dacă vreuna se apropie de adevăr.
După unele relatări, fostul prefect al Iudeii a fost condamnat la moarte de împăratul Caligula pentru faptele sale, după altele a fost asasinat de evreii din Roma. Unii afirmă că succesorul lui Tiberiu l-a exilat în Galia, unde s-ar fi sinucis. Alții pretind că şi-ar fi pus singur capăt zilelor înainte de a fi judecat de către noul împărat, iar trupul său neînsufleţit ar fi fost aruncat în apele Tibrului, la Roma. Conform unor legende medievale, după ce s-a sinucis, trupul i-a ajuns în Elveția de astăzi, într-un loc care îi poartă de atunci numele, existând trei variante în acest sens: Pilatusberg, pe înălțimile Lucernei; Masivul lui Pilat, la sud de Muntele Saint-Ettiene; precum și Muntele lui Pilat, în apropiere de Lucerna.
După alte izvoare, Pilat ar fi fost exilat în Galia, unde ar fi trăit până la moarte.
Unii cercetători afirmă că întrucât împăratul Tiberiu a murit înainte ca Pilat să i se înfățișeze, acesta nu a mai trebuit să dea socoteală pentru faptele sale ca prefect, din moment ce acela pe care îl reprezentase și în fața căruia răspundea încetase din viață. De asemenea, o plângere adresată noului împărat împotriva lui ar fi fost zadarnică, întrucât Caligula și-a început domnia prin decretarea unei amnistii generale. În această situație, fostul prefect ar fi abandonat cariera politică, retrăgându-se în Sicilia, unde avea o moșie, și câte zile a mai avut, s-a întreținut din vânzarea grâului pe care îl cultiva aici.
Tradiția creștină apocrifă vorbește despre convertirea lui Ponțiu Pilat, care după ce ar fi îmbrățișat credința creștină, ar fi suferit moarte martirică în timpul persecuției anticreștine declanșate de împăratul Nero, fiind primit în cer de Domnul Hristos. Pornind de la această tradiție și considerând că judecătorul Mântuitorului lumii este un instrument prin care s-a realizat mântuirea, Biserica Etiopiană, care nu se află în comuniune cu Bisericile Ortodoxe, l-a trecut pe Pilat în rândul sfinților, sărbătorindu-l în 25 iunie, împreună cu soția sa, Claudia Procula.
Întrucât soția lui Pilat i-a trimis acestuia, în timpul procesului Mântuitorului, mesajul: „Nimic să nu-I faci Dreptului Aceluia, că astăzi mult am pătimit în vis din pricina Lui” (Matei 27,19), încercând prin aceasta să Îl salveze pe Domnul Hristos de la moarte și pornind de la informația că aceasta s-a botezat, a devenit uceniță a Sfinților Apostoli și a îndurat nenumărate suferințe pentru credința în Iisus Hristos, Biserica Greacă o numără pe Claudia Procula printre sfinți, cu dată de prăznuire în 27 octombrie.
Iubiţi fii sufleteşti,
Dacă din cuvântul de astăzi am constatat cât de greu este uneori să cunoaștem anumite realități ale acestei lumi, precum și să distingem adevărul de plăsmuire, înțelegem atunci cât de important este că Domnul Hristos, „Adevărul” cel veșnic, S-a revelat pe Sine, precum Însuși a afirmat: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine” (Ioan 14,6). În consecință, să nu căutăm mai mult decât este necesar să aflăm diverse taine ale acestei lumi, care nu mântuiesc pe nimeni, ci satisfac doar simpla curiozitate, ci să ne străduim din răsputeri să Îl cunoaștem pe Dumnezeu și să Îi împlinim poruncile, pentru că numai așa vom dobândi viața de veci în împărăția cerurilor, după cum i-a spus Domnul Hristos lui Dumnezeu Tatăl când se ruga în Grădina Ghetsimani: „Viaţa veşnică aceasta este: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis” (Ioan 17,3).
Al vostru de tot binele doritor
şi către Domnul pururea rugător

†Petroniu
Episcopul Sălajului



Denia Prohodului Domnului

Denia Prohodului Domnului a fost săvârșită de către Preasfințitul Părinte Petroniu în biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din Zalău, alături de părinții slujitori ai acestui locaș de cult și în prezența unui număr mare de credincioși.

Potrivit tradiției, după cântarea Prohodului Domnului, a fost făcută procesiunea cu Sfântul Epitaf în jurul locașului de cult, la final toți credincioșii trecând apoi pe sub Sfântul Epitaf, la intrarea în biserică. Ulterior, acesta a fost depus pe Masa Sfântului Altar, unde va rămâne până în miercurea de dinaintea sărbătorii Înălțării Domnului.

Biserica Sfântul Nicolae din Zalău păstrează într-o icoană relicvar o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae, primită în dar de la Preasfințitul Părinte Petroniu cu prilejul sfințirii piatrei de temelie a bisericii ce a avut loc în Duminica Tomii a anului 2010.

Începând cu acest an biserica are un al doilea ocrotitor, pe Sfântul Apostol Toma, ziua sfințirii pietrei de temelie a bisericii, a cărui pomenire se face și în Duminica a doua după Paști. Cu acest prilej, la invitația Preasfințitului Părinte Petroniu, la hramul bisericii va fi prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Ignatios, Mitropolitul Madagascarului.









Denia celor 12 Evanghelii

La biserica “Nașterea Maicii Domnului” din Municipiul Zalău, Denia celor 12 Evanghelii a fost săvârșită de către Preasfințitul Părinte Petroniu. Alături de Preasfinția Sa au mai slujit Preacucernicul Părinte paroh Ioan Ardelean, Preacuviosul Părinte Antonie Pința, Preacucernicul Părinte Vasile Brete și Preacucernicul Părinte Mihai Dobocan. Pe lângă încărcătura duhovnicească a slujbei deniei, solemnitatea zilei a fost dată și de faptul că aceasta a fost prima slujbă săvârșită în noul locaș de cult, până acum slujbele desfășurându-se în paraclisul de la demisolul bisericii. Cu acest prilej, înainte de începerea slujbei deniilor, Preasfințitul Părinte Petroniu a binecuvântat lucrările efectuate, stropind locașul de cult cu aghiasmă.

La slujbă au participat credincioșii cartierului zălăuan Dumnrava Nord, credincioși prin a căror jertfelnicie s-a și ridicat această biserică. Piatra de temelie a acestui locaș de cult a fost sfinţită în anul 2000, în prezent biserica fiind pregătită pentru a fi pictată.





PS Petroniu - Predică la Denia celor 12 Evanghelii, Zalău, 2015



Duminica Floriilor la Parohia Badon

La Praznicul Intrării în Ierusalim a Domnului nostru Iisus Hristos, Preasfințitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioșilor Parohiei Badon, Protopopiatul Zalău. Cu acest prilej Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”,alături de Preacucernicul Părinte Ștefan Lucaciu, protopopul Zalăului și Preacucernicul Părinte paroh Daniel Tarba și în prezența unui număr mare de credincioși.

La primele ore ale dimineții au fost sfințite și ramurile de sălcii, ramuri care au fost duse apoi de către credincioși la casele lor, în amintirea întâmpinării Mântuitorului nostru Iisus Hristos în cetatea Ierusalimului cu ramuri de finic.

Situată la 11 kilometri de municipiul Zalău, localitatea Badon a fost atestată documentar pentru prima dată la anul 1323 și numără în prezent aproximativ 200 de familii de credincioși. Locașul de cult cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost sfințit de către Preasfințitul Părinte Petroniu în luna octombrie a anului 2011 și este o îmbinare a stilului brâncovenesc cu influenţe moldoveneşti, construcţia fiind în formă de cruce greacă înscrisă. În prezent se lucrează la pictarea locașului de cult.








Preasfințitul Părinte Petroniu prezent la sărbătoarea Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului

Sărbătoarea hramului Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului marcată în fiecare an la data de 25 martie, a adus din nou în inima Clujului, două zile de praznic cu multă bucurie. Astăzi, 25 martie 2015, în ziua de prăznuire a Bunei Vestiri, Sfânta Liturghie a fost oficiată la Catedrala Mitropolitană de un impresionat sobor din care au făcut parte Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului și Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereul vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, preoți consilieri, preoți protopopi, slujitori ai Catedralei Mitropolitane și un sobor de diaconi. La slujbă au luat parte numeroase oficialități locale și județene, reprezentanți ai altor culte religioase și sute de clujeni. Între cei care au asitat la Sfânta Liturghie s-a numărat și Episcopul Greco-catolic de Cluj-Gherla, Preasfințitul Părinte Florentin Crihălmeanu.

Pe toată durata Sfintei Liturghii, la racla cu moaștele Sfântului Nectarie Taumaturgul, așezată la Muzeul Mitropoliei, stăteau numeroși clujeni, pentru a se închina și a-i cere Sfântului ajutor și mijlocire. Moaștele au fost dăruite Arhiepiscopiei Clujului de către Înaltpreasfințitul Părinte Efrem, Mitropolitul Eghinei. Acestea au fost puse spre închinare în muzeul de la subsolul Catedralei, iar apoi vor fi adăpostite la Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie” al Arhiepiscopiei Clujului.

La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei le-a mulțumit Ierarhilor veniți la hramul Mitropoliei și a explicat importanța acestei zile pentru Eparhia clujeană. De asemenea, Ierarhul i-a acordat maestrului Dumitru Fărcaș, Crucea Transilvană, în semn de recunoștință pentru promovarea tradițiilor și spiritualității românești.

Cu acestea s-a încheiat încă o ediție a hramului Mitropoliei Clujului, o sărbătoare care este marcată la 25 martie datorită semnificațiilor deosebite pe care această dată le are pentru Eparhia clujeană. De Buna Vestire au fost întronizați cei doi mitropoliți ai Clujului, vrednicul de pomenire Bartolomeu Anania și actualul Întâistătător, Înaltpresfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului. Tot la 25 martie, în anul 2006, Arhiepiscopia Clujului a fost ridicată la rangul de Mitropolie.

Astăzi, 25 martie 2015, se împlinesc patru ani de la întronizarea Înaltpresfințiului Părinte Andrei, ca Arhiepiscop și Mitropolit al Clujului.

www.radiorenasterea.ro





episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=162&vanzari=162 patriarhia.ro www.parohii.episcopiasalajului.ro www.biserici-lemn.episcopiasalajului.ro/ www.liceul-ortodox.episcopiasalajului.ro/ www.invatamant.episcopiasalajului.ro episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=156&vanzari=156 basilica.ro