www.ziarullumina.ro

Ziarul Lumina -

www.trinitastv.ro

Trinitas TV -

www.radiotrinitas.ro

Radio Trinitas -

www.radiorenasterea.ro

Radio Renaşterea -

www.ubbcluj.ro

Facultatea de Teologie Ortodoxa Cluj Napoca -


File de sinaxar: Sfântul Mucenic Petroniu (4 septembrie)

File de sinaxar: Sfântul Mucenic Petroniu
(4 septembrie)


În calendarele aflate în uz în Biserica Ortodoxă şi în Biserica Romano-Catolică există mai mulţi sfinţi cu numele Petroniu care se bucură de cinstire. Aceştia sunt: Sfântul Mucenic Petroniu (4 septembrie), Sfântul Petroniu – episcopul Veronei (6 septembrie), Sfântul Petroniu – episcopul Bologniei (4 octombrie), Sfântul Cuvios Petroniu (23 octombrie) şi Sfântul Petroniu – episcopul de Die – Franţa (10 ianuarie).
Fără îndoială, cel mai cunoscut şi singurul despre care există izvoare cu valoare istorică certă este Sfântul Petroniu, episcopul Bologniei. Potrivit informaţiilor păstrate în scrisoarea lui Eucherius, episcopul Lyonului, către Valerianus (PL vol. L, col. 711 ş.u.) şi în notiţa din lucrarea De viris illustribus (cap. 41) a lui Ghenadie al Marsiliei, în veacul al V-lea episcopul Petroniu al Bologniei era faimos în întreaga Italie pentru virtuţile sale. El provenea dintr-o familie nobilă care deţinuse funcţii importante în administraţia imperială la sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea. Încă din tinereţe Petroniu s-a dedicat vieţii ascetice şi se presupune că a făcut un pelerinaj la locurile sfinte. În jurul anului 432 a fost ales şi hirotonit episcop al Bologniei. Printre realizările sale se numără restabilirea credinţei ortodoxe şi alungarea arienilor din Bolognia, fapt care i-a adus titlul de mărturisitor. La aceasta se adaugă şi construcţia unei biserici monumentale. Ghenadie susţine că episcopul Petroniu a încetat din viaţă înainte de sau în anul 450, în timpul domniei împăraţilor Teodosie al II-lea şi Valentinian al III-lea. În calendarul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Petroniu este prăznuit la data de 4 octombrie .
În calendarul aceleiaşi Biserici sunt menţionaţi alţi doi ierarhi cu numele Petroniu. Este vorba de episcopul Veronei prăznuit la 6 septembrie, despre care se ştie doar că a trecut la Domnul în anul 450, fapt care îi determină pe unii să îl identifice cu şi să îl confunde cu episcopul Petroniu al Bolognei şi de Petroniu, episcopul de Die, trecut la cele veşnice în anul 463 şi prăznuit la 10 ianuarie.
În calendarul Bisericii Ortodoxe se regăsesc doi sfinţi cu numele de Petroniu. Sfântul Mucenic Petroniu, prăznuit la data de 4 septembrie şi Sfântul Cuvios Petroniu, pomenit în ziua de 23 octombrie. Nici unul dintre cei doi nu are slujbă proprie şi despre nici unul nu se face referire în cântările şi citirile din slujbele zilei, ei fiind menţionaţi doar la sinaxar.
În Vieţile Sfinţilor, retipărite şi adăugite cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române după ediţia din 1901-1911, ediţia a II-a apărută în Editura Episcopiei Romanului în anul 1999 sub îngrijirea arhimandritului Ioanichie Bălan, în volumele dedicate lunilor septembrie, respectiv octombrie, nu există referiri la cei doi sfinţi .
Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în cazul Proloagelor (vol. I şi II) diortosite şi îmbogăţite de arhimandritul Benedict Ghiuş, publicate în Editura Bunavestire, Bacău, 1999.
În Calendarul cu toţi sfinţii din an întocmit după Vieţile Sfinţilor scrise de Arhiep. Dimitrie al Rostovului după Minee şi alte scrieri, publicat de pr. Grigore N. Popescu , este menţionat atât Sfântul Mucenic Petronie, cât şi Sfântul Cuvios Petronie. Remarcăm însă faptul că părintele Popescu foloseşte pentru numele sfinţilor forma de vocativ, Petronie, şi nu pe cea de nominativ Petroniu, cum ar fi normal. Pe de altă parte, el menţionează ca dată de prăznuire a Sfântului Mucenic Petroniu ziua de 24 septembrie , aceasta fiind singura menţiune de acest fel.
În Mineiul pe Septembrie publicat cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ediţia 2003, este menţionat la sinaxar în data de 4 septembrie Sfântul Mucenic Petroniu , iar în Mineiul pe Octombrie, ediţia 2004, în ziua de 23 este menţionat Sfântul Cuvios Petronie .
În sinaxarul publicat în ediţia din 2012 a Liturghierului tipărit cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, după ce în ultimele ediţii ale sinaxarelor publicate în cărţile de cult, precum şi în calendarele tipărite cu aprobarea Sfântului Sinod, nu era menţionat nici unul dintre cei doi sfinţi, apare doar Sfântul Cuvios Petroniu, cu dată de prăznuire 23 octombrie .
În calendarul Bisericii Ortodoxe Ruse este menţionat, de asemenea, doar Sfântul Cuvios Petroniu, însă data de pomenire este 4 septembrie şi nu 23 octombrie. Pe de altă parte, Sfântul Petroniu (Άγιος Πετρώνιος) este menţionat ca martir în Μεγάλιι Ιερά Σύνοψις, având ca dată de prăznuire 4 septembrie. În calendarul Bisericii Ortodoxe Antiohiene este pomenit, de asemenea, Sfântul Martir Petroniu, la 4 septembrie.
Ca urmare a acestor multiple menţiuni contradictorii este legitimă următoarea întrebare: Este vorba de una şi aceeaşi persoană? Răspunsul, în ciuda informaţiilor minime pe care le avem despre cei doi sfinţi, este fără echivoc: nu.
Sfântul Cuvios Petroniu a fost ucenicul Sfântului Pahomie, marele organizator al monahismului egiptean de factură cenobitică din secolul al IV-lea şi succesorul lui la conducerea obştii monahale. În lucrările de specialitate există foarte puţine informaţii despre Sfântul Cuvios Petroniu. Johannes Quasten în volumul III din Patrologia sa ne spunea doar că înainte de moarte Pahomie l-a desemnat ca succesor al său la conducerea aşezămintelor monahale pe Petroniu, iar acesta a murit după numai două luni, în anul 346 .
Pr. prof. dr. Vasile Răducă, în lucrarea Monahismul egiptean. De la singurătate la obşte , face câteva precizări importante care completează tabloul vieţii Sfântului Cuvios Petroniu: a fost desemnat succesor al lui Pahomie cu două zile înainte de moartea acestuia; la acea vreme fiind egumenul a două mănăstiri, deci un călugăr cu o bogată experienţă duhovnicească; care însă s-a îmbolnăvit de ciumă şi a murit în ziua de 21 iulie acelaşi an . Spre deosebire de Quasten, pr. Răducă, valorificând informaţii preluate din varianta coptă a Vieţii Sfântului Pahomie, avansează ca an al morţii lui Pahomie şi a Cuviosului Petroniu 347 în loc de 346. Aşadar acestea sunt datele pe care ni le oferă cercetarea de specialitate despre Sfântul Cuvios Petroniu.
Informaţiile cu privire la Sfântul Mucenic Petroniu, prăznuit în lumea ortodoxă la 4 septembrie, sunt indirecte. Menţiuni cu privire la el găsim în sinaxarul Sfintei Ermiona, una din cele patru fiice ale Apostolului Filip, pomenită tot în ziua de 4 septembrie. Potrivit acestor date Sfântul Petroniu a trăit în Asia Mică, deprinzând tainele împărăţiei lui Dumnezeu de la Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, precum şi de la Sfântul Pavel, Apostolul neamurilor, cărora le-a fost ucenic.
Spre sfârşitul primului veac creştin Sfintele Ermiona şi Eutihia, fiicele lui Filip, unul dintre cei şapte diaconi, cel care l-a botezat pe famenul etiopian, au avut dorinţa sfântă de a-l vedea şi de a lua binecuvântare de la Sfântul Ioan, singurul Apostol al Domnului Hristos rămas la acea vreme în viaţă. Pornind de la Ierusalim spre Efes, cele două surori au aflat că Sfântul Ioan se mutase la Domnul, însă şi-au continuat călătoria, pentru a-l întâlni pe Sfântul Petroniu, ucenicul acestuia. Prin învăţături alese şi prin exemplul vieţii sale acest sfânt le-a întărit în credinţă pe cele două surori, care i-au devenit ucenice.
Când împăratul Traian , în timpul unei campanii împotriva perşilor şi parţilor, trecând prin Asia Mică, a declanşat prigoana împotriva creştinilor, Sfântul Petroniu a mărturisit fără teamă că este creştin şi refuzând să jertfească idolilor, a fost dat pe mâna chinuitorilor şi a suferit moarte de martir. În Mineiul pe Septembrie sunt menţionaţi la sinaxar, în data de 4 septembrie, alături de Sfântul Mucenic Petroniu şi Sfinţii Mucenici Haritina, Zarvil, Tatuil şi Veveea, aghiograful precizând că „aceşti sfinţi (deci inclusiv Petroniu) au trăit pe vremea lui Andrian” . Prin urmare, este posibil ca Sfântul Mucenic Petroniu şi cei pomeniţi împreună cu el să fi pătimit în mai multe etape, începând cu anul 113-114 când Traian ajunge în Asia Mică şi Orient, moartea martirică dobândind-o în prima parte a domniei lui Adrian (117-138). În timpul aceloraşi persecuţii a fost supusă la cazne şi Sfânta Ermiona, căreia în timpul chinurilor, sub chipul Sfântului Petroniu care a întărit-o, i-a apărut Domnul Hristos şezând pe scaunul de judecată.
Aşadar, Sfântul Mucenic Petroniu sub a cărui ocrotire se află ierarhul ortodox al Sălajului este un martir din primele decade ale secolului al II-lea.

Tropar, glasul al IV-lea:
Mucenicul Tău, Doamne, Petroniu, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a luat de la Tine, Dumnezeul nostru, că având puterea Ta, pe chinuitori a învins, zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Condac, glasul al V-lea:
Stea luminoasă, neînşelătoare te-ai arătat lumii, cu razele tale vestind pe soarele Hristos, răbdătorule de patimi Petroniu, şi înşelăciunea păgânească ai învăluit-o, iar nouă ne dăruieşti lumină, rugându-te neîncetat pentru noi toţi.

Pentru ale lui sfinte rugăciuni, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi.

Pr. lect. dr. Gabriel-Viorel Gârdan



Târnosirea bisericii noi din parohia Ortelec

Duminică, 1 septembrie 2013, o nouă biserică a fost dată în folosinţă în Episcopia Sălajului. Este vorba despre biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” din cartierul Ortelec al Municipiului Zalău. Slujba de târnosire a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Petroniu, înconjurat de un sobor de 31 de preoţi şi diaconi.

Întrucât vechea biserică din Ortelec era situată înspre ieşirea din localitate, multor persoane le era greu să se deplaseze pe o distanţă atât de mare aşa încât s-a luat hotărârea ridicării unei noi biserici mai spre centrul satului. Astfel, în anul 2006 părintele paroh Nicolae Gudea a purces la ridicarea noului locaş de cult, lucrări care au fost finalizate în acest an.

În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Părinte Petroniu a hirotonit întru diacon pe tânărul Călin Blaga, urmând ca în duminica următoare acesta să fie hirotonit preot misionar pe seama protopopiatului Zalău, dar cu scopul de a săvârşi slujbele bisericeşti în biserica veche din Ortelec.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de către corul „Gloria Dei” al bisericii „Sfântul Ştefan” din Zalău, cor dirijat de către doamna profesor Maria Porumb.

Pentru întreaga activitate desfăşurată, Preacucernicului Părinte paroh Nicolae Gudea, care este şi revizorul contabil al Episcopiei Sălajului, i-a fost acordată distincţia Crucea Sălăjană. Aceeaşi distincţie a fost acordată, dar de data aceasta pentru mireni, domnului Gabriel Chiş.

De asemenea, Preasfinţitul Părinte Petroniu a acordat diplome de apreciere persoanelor care au ajutat în mod special la ridicarea noii biserici.



PS Petroniu - Predica in Duminica a X-a dupa Rusalii, Ortelec, 2013



Resfinţirea bisericii din parohia Şimişna

Sâmbătă, 31 august 2013, locuitorii parohiei Şimişna s-au aflat în zi de sărbătoare, aceştia bucurându-se de prezenţa în mijlocul lor a Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi a Preasfinţitului Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului.

După ce au fost întâmpinaţi în biserica mare din localitate, cei doi ierarhi au pornit în procesiune alături de preoţii din parohiile de pe Valea Someşului şi credincioşi spre biserica „Sfântul Nicolae” unde au săvârşit slujba de resfinţire a locaşului de cult, urmată de săvârşirea Sfintei Liturghii.

La momentul potrivit Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei a rostit un cuvânt de învăţătură intitulat „Importanţa bisericii pentru fiecare dintre noi şi pentru tot neamul laolaltă”.

IPS Andrei - Predica la Resfintirea bisericii din Simisna, 2013


La rândul său, Preasfinţitul Părinte Petroniu a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei pentru împreună slujire şi a mulţumit de asemenea părintelui paroh Niculaie Revnic pentru întreaga activitate, astăzi fiind ultima slujbă săvârşită de părintele Niculaie în calitate de paroh, acesta ajungând la vârsta pensionării. Tot cu acestă ocazie Preasfinţitul Petroniu a prezentat credincioşilor parohiei Şimişna pe noul lor paroh, părintele Claudiu Căprar.

PS Petroniu - Resfintirea bisericii din Simisna, 2013


Ridicată între anii 1930-1936, biserica a fost târnosită de către vrednicul de pomenire episcop Nicolae Colan în anul 1936. Între anii 1944-1947 pe lângă această biserică a funcţionat un schit de maici. După închiderea schitului, în micuţa biserică nu s-a mai slujit decât la sărbătorile bisericeşti de peste săptămână, duminica şi la sărbătorile mari slujbele ţinându-se în biserica mare a satului ridicată între anii 1896 -1906.

Începând cu anul 2008, prin purtarea de grijă a părintelui paroh Niculaie Revnic şi prin vrednicia şi devotamentul celor 220 de familii de vrednici credincioşi, dar şi a altor binefăcători, biserica a fost reparată capital, interiorul locaşului de cult fiind repictat. De asemenea exteriorul bisericii a fost tencuit, au fost făcute gardurile, amenajându-se totodată şi curtea locaşului de cult.

Cu această ocazie, Preasfinţitul Părinte Petroniu a acordat domnului Simion Cecan distincţia Crucea Sălăjană pentru mireni, dar şi diplome de apreciere pentru cei implicaţi în lucrările de refacere ale bisericii.



Hramul Mănăstirii Bic

Mănăstirea Bic din Episcopia Sălajului şi-a prăznuit astăzi, 29 august 2013, ocrotitorul, pe Sfântul Ioan Botezătorul. Acest moment a fost cu atât mai ales cu cât obştea mănăstirii s-a bucurat de prezenţa în mijlocul lor a Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi a Preasfinţitului Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului. Sfânta Liturghie a fost săvârşită în altarul de vară al mănăstirii, cei doi ierarhi fiind înconjuraţi de un frumos sobor de preoţi şi diaconi.

Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei a ţinut mulţimilor de credincioşi un cuvânt de învăţătură intitulat „Vrăjmaşul de moarte al familiei este depravarea”. Vorbind despre perioada în care a trăit Sfântul Ioan Botezătorul, Înaltpreasfinţia sa a arătat să într-o lume necreştină în care morala lipsea erau de înţeles aceste păcate ca desfrânarea, incestul, avortul şi alte păcate de acest fel. Dar oare după 2000 de ani de creştinism oare acestea îşi mai au locul? Toate aceste păcate duc la prăbuşirea familiei nu numai din punct de vedere spiritual ci şi din punct de vedere al vieţii noastre sociale.

Familia este forma socială de bază întemeiată prin căsătorie constând din soţ, soţie şi copii. Dar vrăjmaşul de moarte al familiei este depravarea. În toate veacurile au existat păcate, dar parcă veacul nostru este mai pecetluit de erotism decât orice alt veac.

Familia este comuniunea de iubire ce se realizează prin Taina Cununiei. Familia a fost întemeiată de Dumnezeu în rai. La fel, când Mântuitorul era pe pământ, prima minune a făcut-o la nunta din Cana Galileii, ridicând însoţirea dintre bărbat şi femeie la rang de taină. Unirea dintre bărbat şi femeie se raportează la unirea dintre Hristos şi Biserică (Efeseni 5:32).

Dacă această taină este mare, dacă familia este forma socială de bază, atunci când se prăbuşeşte familia suferim cu toţii. Divorţurile s-au triplat în ultimii ani şi aceasta se datorează multelor păcate care domnesc în lume. Acestea erodează temelia familiei creştine.

Pe lângă desfrâul şi incestul amintite în Evanghelia de astăzi, putem enumera şi alte păcate care erodează temelia familiei cum ar fi unirile consensuale, căsătoriile de probă sau căsătoriile între persoanele de acelaşi sex.

Toate aceste păcate sunt stimulate şi de o situaţie specială în care trăim noi: niciodată nu au emigrat atât de mulţi dintre semenii noştrii din cauza sărăciei. Prin faptul că un soţ merge să lucreze în afara ţării, premizele ca familiile să se destrame sunt gata.

Familiile de tineri de astăzi vor rămânea puternice dacă soţii vor avea o viaţă religioasă, pentru că Hristos este cel care întemeiază Taina Căsătoriei, dar El este şi cel care dă putere ca familia să-şi atingă scopul ei: comuniunea dintre cei doi soţi, dragostea, naşterea de prunci, creşterea acestora în frică de Dumnezeu şi mântuirea tuturor.

La rândul său, Preasfinţitul Părinte Petroniu a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei pentru faptul că a binevoit a fi împreună cu credincioşii din Episcopia Sălajului la acestă mare sărbătoare.

De asemenea, Preasfinţia sa a amintit că în urmă cu şapte ani a fost prezent la slujbă la această mănăstire şi Înaltpreasfinţitul Părinte Bartolomeu, care doar de câteva luni era mitropolit.

Preasfinţitul Părinte Petroniu a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei spunând că prin prezenţa Înaltpreasfinţiei Sale dă curaj obştii monahale mici şi tinere de la Mănăstirea Bic.

Înfiinţată în anul 1994, prin neîntrerupta grijă a maicii stareţe Marina Lupou şi a maicilor din obştea mănăstirii, Mănăstirea Bic are în grijă un centru pentru îngrijire a persoanelor vârstnice sunt asistaţi 23 de bătrâni. De asemenea, mănăstirea are şi o şcoală unde sunt şcolarizaţi şi cazaţi 20 de copii proveniţi din familii cu risc social din întreg judeţul Sălaj.



Resfinţirea bisericii din parohia Rus

Duminică, 25 august 2013, Preasfinţitul Părinte Petroniu a resfinţit biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din parohia Rus, protopopiatul Jibou şi a săvârşit Sfânta Liturghie în altarul de vară din curtea locaşului de cult.

Ridicată între anii 1891-1894 biserica din parohia Rus a fost supusă unui amplu proces de reparaţii începând cu anul 2008, prin purtarea de grijă a părintelui paroh Alexandru Bande. Astfel, în această perioadă biserica a fost pictată pentru prima dată de la zidirea ei, exteriorul locaşului de cult a fost înnoit şi el, iar în curtea bisericii a fost ridicat un altar de vară. Toate aceste lucrări au fost posibile prin strădania şi contribuţia celor 220 de familii de vrednici credincioşi şi ale altor binefăcători.

Prima atestare documentară a satului Rus datează din anul 1325, dar descoperirile arheologice (fragmente ceramice, unelte din piatră, aramă și bronz) demonstrează o locuire mai veche a așezării. În epoca romană acest teritoriu făcea parte din zona sistemului de apărare roman a provinciei Dacia, în sectorul dintre castrele Tihău și Cășeiu, în zona defensivă contra dacilor liberi, care trăiau la nord de Someș.

În jurul anului 1350 familia Bánffy a colonizat aici populație slavă (rusini), de la care provine și numele așezării.
Prima biserică cunoscută din localitatea Rus este biserica de lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, fiind ridicată în anul 1709 şi care a dăinuit până în anul 1897, după încheierea lucrărilor la biserica de zid.

Pentru întrega activitate pastorl-misionară, Preacucernicul Părinte paroh Alexandru Bande a fost hirotesit iconom.

De asemenea la sfârşitul Sfintei Liturghii au fost acordate diplome de merit celor care au ajutat în mod special la efectuarea lucrărilor de înnoire a locaşului de cult.



PS Petroniu - Predica in Duminica a IX-a dupa Rusalii, Rus, 2013



Prima Reuniune a Tinerilor Ortodocși din Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului

În zilele de 22-24 august 2013, la Baia Mare a avut loc Reuniunea Tinerilor Ortodocşi (RTO) din Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Evenimentul s-a desfăşurat cu binecuvântarea ÎPS Justinian Chira, Arhiepiscopul Maramureşului şi Sătmarului, prin purtarea de grijă a Preasfinţitului Iusin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei şi în parteneriat cu Primăria Municipiului Baia Mare, cu sprijinul direct al domnului primar, Cătălin Cherecheş.
Din Episcopia Sălajului au fost prezenți la întâlnire 50 de tineri însoțiți de către Preacucernicul Părinte Silviu Boha, Inspector pentru catehizare parohială, Preacucernicul Părinte Dan Dregan, Protopop al Jiboului și Preacucernicul Părinte Dan Haiduc, Protopopop al Şimleului.
Reuniunea a fost un real succes şi de mare folos sufletesc pentru cei peste 1000 de tineri participanţi, din toată Mitropolia. Organizarea a fost ireproşabilă, presupunând o muncă titanică pentru cei ce au planificat totul, până la cel mai mic detaliu, astfel încât participanţii să se simtă bineveniţi la Baia Mare şi să-şi dorească o nouă întânire cât mai curând. De la întâmpinarea tinerilor la 7 biserici parohiale, primirea caietului, ecusonului şi tricoului Reuniunii, rugăciunea de seară săvârşită la catedrala „Sfânta Treime”, până la cazare, masă, dezbaterile la 7 şcoli din municipiu, conferinţe, simpozioane, vizite la Muzeul de Etnografie şi Artă populară sau la Muzeul Satului, programul de seară, cu muzică uşoară, folk sau populară, totul a fost gândit în aşa fel încât să nu intervină niciun „timp mort”.
Momente cu adevărat speciale din timpul Reuniunii, momente de înaltă trăire duhovnicească, dar şi de mare încărcătură emoţională, pe care le-am trăit alături de inimile tinere ale participanţilor. Au fost, mai întâi de toate, cuvântările ierarhilor noştri: ÎPS Părinte Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, ÎPS Părinte Justinian Chira, Arhiepiscopul Maramureşului şi Sătmarului, Preasfinţitul Părinte Iusin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, cuvântări pline de învăţăminte pentru tineri, de sfaturi practice privitoare la atitudinea pe care trebuie să o aibă tinerii creştini ortodocşi faţă de tot ceea ce se întâmplă în jurul lor, într-o lume globalizată şi secularizată, în care valorile creştine se pierd din ce în ce mai mult, lume plină de ispite şi atracţii nefolositoare sufletului tânăr.
Un moment cu totul aparte a fost acela de la deschiderea Reuniunii, când vocile celor 1200 de tineri s-au reunit în rugăciune şi cântare. După ce s-au rostit Rugăciunile de seară, s-au cântat pricesne, dar a răsunat şi Imnul de Stat al României, „Deşteaptă-te, române!”, care a făcut să vibreze de emoţie orice făptură prezentă în catedrală, imn pe care niciodată până acum nu l-am auzit cântat cu atâta ardoare, tinerii voind cu adevărat a se trezi din somnul păcatului şi a păşi către Hristos.
O altă etapă importantă a RTO a fost procesiunea „Bucuriei de a fi creştin”, desfăşurată pe o distanţă de 3 km, de la Muzeul Satului până la Catedrala „Sf. Treime”, când oraşul Baia Mare a răsunat de pricesne sau cântări patriotice, procesiune în care toţi participanţii au îmbrăcat tricoul albastru al Reuniunii ori frumosul port popular, aducând un plus de armonie şi culoare oraşului şi locuitorilor lui.
Un alt moment emoţionant a fost la încheierea Reuniunii, când toţi participanţii, clerici şi mireni, copii, tineri sau vârstnici, şi-au unit mâinile cu cei din stânga şi dreapta lor, unindu-şi, parcă, şi sufletul spre împreună-rugăciune şi cântare. Frumoase şi înălţătoare momente! Alese trăiri şi simţăminte duhovniceşti! Credem că fiecare tânăr prezent la Baia Mare aşteaptă cu nerăbdare cea de-a II-a ediţie a RTO, nu numai pentru a-şi reîntâlni noii prieteni, ci mai ales pentru faptul că au trăi şi simţit pe viu atât de alese momente, ce le vor rămâne întipărite în memorie multă vreme, momente pe care şi le vor aminti cu drag!

Pr. Silviu Boha, Inspector pentru catehizare parohială
Pr. Dan Dregan, Protopop al Jiboului
Pr. Dan Haiduc, Protopopop al Şimleului



Resfinţirea bisericii din parohia Tihău

Duminică, 18 august 2013, Preasfinţitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, a binecuvântat lucrările de restaurare şi înfrumuseţare efectuate la biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din parohia Tihău, protopopiatul Jibou şi a săvârşit Sfânta Liturghie.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Părinte Petroniu a arătat că printre minunile săvârşite de Mântuitorul Hristos din iubire asupra semenilor a fost şi cea a săturării mulţimilor cu cele cinci pâini şi doi peşti. O zi întreagă îi învăţase Mântuitorul pe oameni pentru că îi văzuse ca pe nişte oi fără păstor, iar aceştia nu se mai puteau dezlipi de El. Când a venit seara ştim că Mântuitorul le-a poruncit Apostolilor să le dea să mânânce. Şi relatează Evanghelia că erau acolo ca la 5000 de bărbaţi, în afară de femei şi copii. Din experienţă vedem că în biserică sunt prezente la slujbă mai multe femei decât bărbaţi şi cu siguranţă la fel a fost şi atunci, aşa încât numărul celor care au primit mâncare a fost mult mai mare. Referitor la acest aspect Preasfinţitul Părinte Petroniu a dat ca exemplu o întrebare din societatea franceză: De ce sunt mai mulţi bărbaţi în închisoare decât femei? Iar răspunsul a fost: Pentru că femeile sunt în biserică.

Pâinile din Evanghelia de astăzi reprezintă Trupul lui Hristos cu care ne împărtăşim şi noi la Sfânta Liturghie.
De asemenea, peştele este tot un simbol creştin. În primele veacuri creştine, pentru a se recunoaşte între ei, creştinii desenau pe nisip simbolul peştelui. În limba greacă peştele se numea IHTIS. În acest cuvânt sunt cuprinse cuvintele Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii.

Prin minunile săvârşite, Domnul Hristos îşi arată dumnezeirea pentru a-i încredinţa pe Sfinţii Apostoli şi pe oamenii din jurul Său că El este Fiul lui Dumnezeu. Prin aceste minuni Mântuitorul nu făcea decât să împlinească unele profeţii din Vechiul Testament care spuneau că la venirea lui Mesia orbii vor vedea, surzii vor auzi, muţii vor grăi, iar şchiopii vor sălta ca cerbii. Prin aceste minuni Mântuitorul le arăta că aceste vremuri au sosit.

La finalul cuvântului de învăţătură Preasfinţitul Părinte Petroniu a felicitat pe Preacucernicul Părinte paroh Augustin Sălăjan şi pe credincioşii parohiei pentru efortul depus la lucrările efectuate la locaşul de cult.

Localitatea Tihău îşi află originile încă din vremea stăpânirii roamane în Dacia. Aici, la Tihău, era limesul, adică graniţa Imperiului Roman, iar pe meleagurile satului se mai păstrează şi astăzi urmele unui castru roman.

Ridicată între anii 1930-1933, biserica a intrat într-un amplu proces de reparaţii începând cu anul 1997. Astfel pictura din interiorul locaşului de cult a fost curăţată şi restaurată, a fost montat sistemul de încălzire prin pardosea, ulterior aceasta fiind placată cu granit, au fost înlocuite geamurile şi uşile şi a fost restaurat iconostasul. De asemene, exteriorul bisericii a fost retencuit, a fost schimbat acoperişul, a fost amenajată curtea bisericii, s-au ridicat gardurile, iar mormintele eroilor din curtea locaşului de cult au fost îmbrăcate cu granit.

Cu prilejul resfinţirii bisericii, Preasfinţitul Părinte Petroniu a acordat persoanelor implicate la lucrările de restaurare, diplome de apreciere.


PS Petroniu - Predica in Duminica a VIII-a dupa Rusalii, Tihau, 2013



Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului la Zalău

De sărbătoarea adormirii Maicii Domnului, Preasfinţitul Părinte Petroniu a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Zalău. Alături de Preasfinţia sa au mai slujit Preacucernicii Părinţi membrii ai Permanenţei Consiliului Eparhial al Episcopiei Sălajului, părinţii inspectori de la Centrul Eparhial şi alţi preoţi din Eparhie.

În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinţia sa a hirotonit întru preot pe seama parohiei Hurez, protopopiatul Şimleu Silvaniei, pe părintele diacon Marius Dângă.

Tot cu această ocazie, în baza aprobării date de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Preacuviosul Părinte Antonie Pinţa, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului, a fost hirotesit arhimandrit.

În cuvântul de învăţătură Preasfinţitul Părinte Petroniu a precizat faptul că deşi prăznuim adormirea Maicii Domnului, eveniment trist, la care Preasfânta Născătoare de Dumnezeu şi-a încheiat vieţuirea pământească, noi avem în minte cuvintele troparului acestei sărbători, care spun că Sfânta Fecioară Maria nu a părăsit lumea, ci s-a mutat la viaţa de veci, alături de Fiul său, unde se roagă pentru ca toţi creştinii să fie izbăviţi de moartea cea sufletească. Autorul acestei frumoase cântări bisericeşti scoate aici în evidenţă faptul că moartea sufletească este mult mai gravă decât cea trupească. Moartea trupurilor oamenilor este una dintre consecinţele păcatului strămoşesc, de care nu poate scăpa nimeni, de vreme ce şi Fiul lui Dumnezeu făcut om a trebuit să moară.

Cei care însă prin voia lor ajung robi ai păcatului şi cad în moarte sufletească se pot ridica cu ajutorul lui Dumnezeu, dar şi prin eforturi proprii. Un exemplu clasic de revenire din calea păcatului avem în persoana fiului risipitor.

Pornind de la aceste idei Preasfinţitul Părinte Petroniu a vorbit apoi despre ceata călugărească alcătuită din oameni trăitori în lume, care însă sunt morţi pentru ea.

Făcând o trecere prin istoria monahismului, Preasfinţitul Părinte Petroniu a adus apoi exemple din literatura duhovnicească unele modele de împlinire a celor trei voturi monahale, pentru a conştientiza la ce înălţime sufletească au ajuns unii călugări.
În continuare Preasfinţia sa a explicat unii termeni ce ţin de cuvântul călugăr şi de viaţa monahală, precum şi treptele monahismului, începând de la intrarea în mănăstire, dar a vorbit şi despre distincţiile sau rangurile ce le pot primi călugării.
Preasfinţitul Părinte Petroniu a subliniat faptul că monahismul nu este pentru toată lumea, iar cei care au depus voturile monahale ştiu prea bine că au făcut-o de bunăvoie şi ce obligaţii au de îndeplinit.

Sfinţii Părinţi de la Sinodul al VI-lea ecumenic au hotărât în canonul 43 că „viaţa anterioară, păcătoasă, a cuiva, nu este piedică pentru intrarea în monahism”, de aceea Biserica acceptă în mănăstire orice om, oricât ar fi de păcătos, care vrea să se căiască de păcatele sale, însă nu admite ca cei din mănăstire să trăiască în păcat.

La final, Preasfinţia sa a felicitat pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Antonie Pinţa pentru distincţia primită.


Descarcare document
PS Petroniu - Cuvânt la praznicul Adormirii Maicii Domnului.pdf

60 de ani de la înfiinţarea Regimentului 69 artilerie mixtă "Silvania"

Miercuri, 14 august 2013, Preasfinţitul Părinte Petroniu a fost prezent la festivităţile prilejuite de împlinirea a 60 de ani de activitate a Regimentului 69 artilerie mixtă „Silvania” din Şimleu Silvaniei.

După primirea invitaţilor pe platoul din incinta unităţii militare a fost citit mesajul de felicitare al Şefului Statului Major Gen. Loc. Dr. Ştefan Dănilă. Tot cu această ocazie Şefului Statului Major a conferit Regimentului 69 „Silvania” „Emblema de onoare a forţelor terestre” care a fost ataşată drapelului de luptă.
În continuare domnul colonel Florentin Buhoş, comandantul regimentului a mulţumit celor prezenţi şi a făcut o prezentare generală a regimentului, printre realizările de care se bucură fiind şi ridicarea bisericii de lemn din incinta garnizoanei Şimleu Silvaniei.

În continuare, Preasfinţitul Părinte Petroniu şi un sobor de preoţi a oficiat o slujbă de Te Deum.

După rostirea alocuţiunilor reprezentanţilor autorităţilor locale şi judeţene a urmat festivitatea de defilare.

La invitaţia domnului comandant Florentin Buhoş cei prezenţi au vizitat apoi biserica garnizoanei şi aşa numita „Sală de tradiţii”, ce cuprinde arme şi amintiri legate de această garnizoană de la înfiinţarea ei.



Proiectul „Școala de vacanță” la Jibou

În perioada 11-15 august 2013, printr-un parteneriat realizat între Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Jibou, Asociaţia Filantropia Porolissum, Grădina Botanică „Vasile Fati” şi Parohia Ortodoxă Mădăras din judeţul Satu Mare, s-a deschis pentru micii creştini, şcolari ai claselor primare din oraşul Jibou „Şcoala de vacanţă”.
Activităţile propuse în cadrul acestui proiect care se desfăşoară în incinta Grădinii Botanică „Vasile Fati” din Jibou, urmăresc promovarea valorilor creştine, familiarizarea copiilor cu tehnici de pictură tradiţională românească pe sticlă, implicaţiile duhovniceşti ale demersului actului creativ ce se impun unui iconar, responsabilizarea copiilor asupra rolului pe care îl au în păstrarea şi promovarea valorilor morale, culturale şi de patrimoniu, conştientizarea copiilor de importanţa cultică a icoanei.
În acest proiect s-au implicat ca voluntari dascăli ai urbei, care i-au capacitat pe micii iconari în desfăşurarea activităţilor, determinându-i să participe activ şi conştient.
Mediul oferit de Grădina Botanică este unul propice creaţiei, mai ales că, în deschiderea activităţilor, directorul acesteia, dl. Sicora Cosmin, adresându-le copiilor salutul de bun venit, i-a asigurat, totodată, de bucuria pe care o au florile de a primi alte „flori” în grădina lor.

Pr. Insp. Claudiu Nechita





episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=162&vanzari=162 patriarhia.ro episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=156&vanzari=156 basilica.ro