Praznicul Nașterii Domnului la Catedrala Episcopală din Zalău

În ziua praznicului nașterii după trup a Domnului nostru Iisus Hristos, Preasfințitul Părinte Petroniu a săvârșit Sfânta Liturghie în Catedrala Episcopală „Înălțarea Domnului” din Zalău, împreună cu părinții slujitori ai catedralei.

La finalul slujbei, Preasfinția Sa a hirotesit întru arhidiacon pe Părintele Ioan-Dorin Torcoș, diacon chiriarhal îmbisericit la paraclisul Centrului Eparhial „Sfântul Evanghelist Lucaˮ al Episcopiei Sălajului și secretar eparhial al Episcopiei Sălajului, în semn de apreciere a eforturilor și a activității rodnice desfășurate de către acesta în ogorul Domnului.

De asemenea, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Petroniu, Preacucernicul Părinte Dan Balog, diaconul Catedralei Episcopale din Zalău, a dat citire obișnuitei pastorale adresate iubitului cler, cinului monahal şi dreptcredincioşilor creştini din cuprinsul Episcopiei Sălajului.

În continuare, Preacucernicul Părinte paroh Ioan Ghiurco a mulțumit Preasfinției Sale pentru prezență și pentru cuvântul de învățătură, pe care l-a pus la sufletele celor de față.




Descarcare document
PS Petroniu - Pastorala la Nasterea Domnului, 2019.pdf

PASTORALĂ LA NAŞTEREA DOMNULUI Zalău, 2019 - Partea I

† Petroniu
Prin harul lui Dumnezeu Episcopul Sălajului

Iubitului cler, cinului monahal şi dreptcredincioşilor
creştini din cuprinsul Episcopiei Sălajului:
Har, pace, ajutor şi milă de la Dumnezeu,
iar de la Noi, arhiereşti binecuvântări!

Iubiți credincioși,

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu sărbătorim din nou mărețul praznic al Crăciunului sau nașterea Pruncului Iisus din pântecele preacurat al Maicii Sale.

Dacă după crearea lumii Dumnezeu l-a adus în existență pe om, la „plinirea vremii” Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om, pentru ca prin intermediul acestuia să se unească cu întreaga creatură, a cărei sinteză este omul, el fiind format din suflet spiritual și trup material.

Datorită rolului său aparte în lume, omul a primit de la început daruri de excepție din partea lui Dumnezeu, care a zis: „Să facem om după chipul şi asemănarea Noastră, ca să stăpânească peste peştii mării şi peste păsările cerului şi peste dobitoace şi peste tot pământul şi peste toate vietăţile ce se târăsc pe pământ! Şi l-a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; bărbat şi femeie i-a făcut. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: «Creşteţi şi înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul»” (Facere 1,26-28).

Această stăpânire a primit-o omul prin învestire din partea lui Dumnezeu, încât nu poate fi considerat stăpân absolut, deoarece Acesta este numai Dumnezeu, şi nici definitiv, deoarece stăpânirea este exercitată de către om numai câtă vreme se află în comuniune cu Dumnezeu.

Simbolul stăpânirii îl constituie faptul că omul a fost chemat să dea nume tuturor animalelor pământului şi păsărilor cerului, pentru că „Domnul Dumnezeu, Care făcuse din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului, le-a adus la Adam, ca să vadă cum le va numi; aşa ca toate fiinţele vii să se numească precum le va numi Adam. Şi a pus Adam nume tuturor animalelor şi tuturor păsărilor cerului” (Facere 2,19-20). Când omul a numit animalele și păsările, în rai, el s-a dovedit nu doar stăpân al lumii văzute, ci și colaborator și continuator al lui Dumnezeu la opera creaţiei.

Stăpânirea omului asupra lumii și a viețuitoarelor din ea se exercită prin raţiune. Dacă în ceea ce privește constituția trupului, omul le este inferior animalelor, care îi sunt superioare în privința puterii şi a agilității, prin raţiune omul suplineşte aceste lipsuri şi se impune asupra lor.

Poziţia deosebită a omului în lume se datorează iubirii lui Dumnezeu față de om şi nu aptitudinilor acestuia. Din întreaga lume materială numai omul poartă chipul Creatorului, iar prin el lumea Îl cinsteşte pe Stăpânul tuturor, precum poporul îl cinsteşte pe rege prin imaginea acestuia.

Ca și chip al lui Dumnezeu, omul este expresia celei mai înalte valori care există în lume. Această valoare se manifestă prin forţa minţii sale, prin stăpânirea asupra lumii şi prin efortul virtuţilor sale de a ajunge la asemănarea cu Dumnezeu.

Din tot ceea ce a creat Dumnezeu Și-a imprimat chipul numai în îngeri şi în oameni, însă omul a fost făcut după chipul lui Dumnezeu mai mult decât îngerii, pentru că acesta stăpâneşte, fiindcă Dumnezeu i-a dat stăpânirea pământului întreg și a viețuitoarelor şi el are darul creator cum nu-l au îngerii, dar şi misiunea grea de a spiritualiza lumea văzută. În fiinţa noastră, după chip, omul le este superior îngerilor, dar prin asemănare le este inferior.

Crearea omului după chipul lui Dumnezeu nu se referă numai la suflet, ci şi la trupul acestuia. Sfântul Grigorie Palama referă calitatea de chip şi la trup, întrucât identifică chipul cu omul întreg, iar omul este constituit din trup şi suflet. Numele de om nu se aplică sufletului sau trupului în mod separat, ci la amândouă împreună, căci împreună au fost create după chipul lui Dumnezeu. Adică nicio componentă a omului nu are calitatea de chip în mod separat, ci numai întrucât omul întreg se manifestă prin fiecare parte şi funcţie. Fiecare facultate a spiritului uman reflectă chipul, dar chipul este în mod esenţial întregul uman (suflet şi trup) centrat pe spiritual, al cărui caracter propriu este să se depăşească pentru a se arunca în oceanul infinit al dumnezeirii, ca să găsească acolo alinarea nostalgiei sale.

Starea primordială a omului era ideală pentru realizarea scopului său, dar nu desăvârşită, altfel ar fi de neînţeles căderea în păcat. Scopul omului consta în desăvârşirea aptitudinilor proprii şi dobândirea unei stări morale armonioase, adică asemănarea cu Dumnezeu prin virtute. Acest parcurs ascendent al asemănării cu Dumnezeu a fost întrerupt prin păcat, datorită căruia chipul lui Dumnezeu din om s-a întunecat şi a slăbit, dar iubirea lui Dumnezeu faţă de om a rămas neschimbată, continuând să-i poarte de grijă, până când l-a aşezat de-a dreapta Lui.

În Sfânta Scriptură citim: „Şi a zis Dumnezeu: Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră” (Facere 1,26). Aşadar, potrivit planului Sfintei Treimi, omul nu trebuie să fie făcut doar după chipul Creatorului său, ci şi după asemănarea Lui: el trebuie să fie asemănător lui Dumnezeu. Dar, în cartea Facerii, descrierea actului creator îndeplinit nu mai menţionează asemănarea, pentru că citim în continuare: „Şi l-a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut” (Facere 1,27) sau: „Când l-a făcut Dumnezeu pe Adam, după chipul lui Dumnezeu l-a făcut” (Facere 5,1). S-ar putea spune că textul insistă asupra cuvântului „chip”, aşa încât absenţa cuvântului „asemănare” devine şi mai frapantă. Semnificaţia relatării biblice despre planul Sfintei Treimi de a crea omul „după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu” este înțeleasă de Sfinţii Părinţi în sensul că omul, creat după chipul lui Dumnezeu, este chemat la realizarea asemănării cu Dumnezeu. A fi „după chipul lui Dumnezeu” înseamnă a avea posibilitatea de a câştiga această asemănare. Altfel spus, omul are ca sarcină dinamică realizarea asemănării cu Dumnezeu.

Omul este chip real al lui Dumnezeu prin creaţia divină și este asemănarea posibilă a lui Dumnezeu. Nu depinde de om să poarte chipul lui Dumnezeu, fiindcă acest chip este un dat în făptura lui, dar depinde de el să se asemene sau nu cu Dumnezeu, şi această posibilitate stă în libertatea voinţei lui.

Prin căderea în păcat, chipul lui Dumnezeu în om nu a dispărut cu totul. Prin păcat nu s-a pierdut chipul, dar s-a oprit procesul asemănării cu Dumnezeu, pentru că chipul este un dat, pe când asemănarea implică deja devenirea morală.

Chipul este un dat ființial, ontologic, primit de la Dumnezeu, pe care îl poartă toţi oamenii, indiferent de starea lor morală. Asemănarea cu Dumnezeu este tot un dat de sus, care implică însă efortul nostru. Asemănarea cu Dumnezeu însă nu se dobândeşte numai prin imitarea naturală a lui Dumnezeu, ci şi din puterea Duhului. A fost nevoie de o singură voinţă (cea dumnezeiască) pentru creaţie, dar este nevoie de două pentru îndumnezeire. A fost necesară o singură voinţă pentru a aduce la existenţă chipul, dar este nevoie de două voințe pentru a face chipul asemănare.

„După chipul” îl are orice om, căci Dumnezeu nu se căieşte de darurile Sale, dar „după asemănarea” o au foarte puţini şi numai cei virtuoşi, sfinţii şi cei ce Îl imită pe Dumnezeu în bunătate, pe cât le este cu putinţă oamenilor. Nu este vorba însă de o imitare exterioară a lui Dumnezeu, pentru că asemănarea se realizează și se menţine prin participare la Dumnezeu, nu prin simpla imitare. A fi asemenea cu Dumnezeu cel infinit înseamnă a fi unit cu El, a-L avea întipărit real în sinea indefinită. Chipul lui Dumnezeu nu este purtat numai printr-o imitare de la distanţă a Lui, ci prin prezenţa Lui lucrătoare în om, pentru că chipul cere relaţia cu modelul.

Fiind creat după chipul lui Dumnezeu, omul tinde să ajungă la asemănarea cu El. Întrucât Dumnezeu este activitate creatoare şi permanentă, omul trebuie să devină şi el activitate creatoare şi permanentă. Astfel, strădaniile îi devin inerente omului, chipul lui Dumnezeu, şi un imperativ pentru a ajunge prin silință la asemănarea cu Dumnezeu, ceea ce nu se poate realiza deplin decât prin eforturi continui şi progrese mereu depăşite din partea lui. Chipul lui Dumnezeu din om nu este, deci, un element magic, mitic, ci ansamblul celor mai alese puteri ale spiritului, impregnate de dulceaţa iubirii lui Dumnezeu şi încălzite fără încetare de har şi de dorinţa de autodepăşire, până la realizarea desăvârşirii omului, adică până la asemănarea sa cu Dumnezeu.

Sfinţii Părinţi ai Bisericii îl prezintă pe om drept coroana creaţiei sau încununarea acesteia. Rolul deosebit al omului în creaţie se observă prin aceea că toate au fost create de Dumnezeu prin cuvânt. Astfel, în cartea Facerii citim că: „A zis Dumnezeu: «Să fie lumină!». Şi a fost lumină. Și a zis Dumnezeu: «Să scoată pământul fiinţe vii după felul lor: dobitoace, târâtoare şi fiare sălbatice după felul lor». Şi a fost aşa” (Facere 1,3 și 1,24). Pe om însă, „Domnul Dumnezeu l-a zidit din ţărână luată din pământ, şi a suflat asupra lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul ființă vie” (Facere 2,7).

De asemenea, dintre toate creaturile, numai omul a fost zidit de Dumnezeu ca o fiinţă îndoită, având trup şi suflet. Omul este o fiinţă compusă din două elemente, el fiind legătura şi hotarul a două lumi, a celei materiale şi a celei spirituale, a celei trecătoare şi a celei veşnice. Chiar dacă prin trup aparţine lumii materiale şi animale, guvernată de legea oarbă a instinctelor, prin elementul spiritual din el o depăşeşte şi o stăpâneşte, iar în trup poate să păstreze nealterată nobleţea sufletului şi să participe la viaţa cerească.

Între celelalte creaturi omul este „mare şi minunat” şi în faţa lui Dumnezeu mai cinstit decât toată creaţia. Valoarea lui deosebită se reflectă în poziţia excepţională pe care o ocupă în raport cu celelalte creaturi, în modul în care a fost creat şi în purtarea de grijă deosebită pe care Dumnezeu i-o arată în toate clipele vieţii sale, prin care îl înalţă din poziţia de creatură modestă până la tronul Creatorului. Omul a fost aşezat de la început în centrul creaţiei, al cărei sens şi istorie le determină. Întreaga lume dobândește sens datorită omului. Fără om creaţia ar fi rămas incompletă, lipsită de valoare şi de neînțeles.

Lumea aceasta este gătită ca un palat pentru omul, împăratul, ce avea să apară după aceea, pentru a stăpâni şi a întregi creaţia, căci toată lumea aceasta văzută a fost făcută înainte de el, pentru el. Scopul lumii nu se găseşte în sine; ci ea a fost creată pentru om, iar omul pentru Dumnezeu.

Creaţia întreagă s-a constituit într-o scară pregătită în vederea apariţiei omului şi câmpul lui de acţiune în continuare. Această legătură a creat o solidaritate între scopul omului şi al lumii şi permite participarea materiei la fericirea sau nefericirea omului. Câtă vreme omul era încununat cu slavă şi cu cinste, întreaga creaţie şi-a păstrat strălucirea. Când omul a fost pedepsit ca rob nevrednic şi nerecunoscător, întreaga natură a fost părtașă la soarta lui, devenind stricăcioasă.

Dumnezeu pentru om a creat cerul, marea, pământul, aerul, şi toate cele din ele, animalele, plantele şi seminţele, pentru el au fost create soarele şi stelele, pentru el căile lunii şi munţii, pentru el ziua şi noaptea, pentru el toate cele văzute. Chiar şi lucrurile nefolositoare la prima vedere, precum animalele sălbatice şi copacii neroditori, au un rol bine determinat în slujba omului. Omul a fost creat ultimul ca o încoronare a întregii opere, ca şi cap, fiind aşezat în lume ca într-un palat împărătesc.

Întreaga creaţie materială a fost adusă în existență pentru om, de aceea prima notă caracteristică a raportului dintre lumea materială şi om este că el n-a venit într-o lume străină şi ostilă, ci într-una făcută pentru el. Armonia dintre lume şi om nu este rezultatul unei întâmplări sau al unei forţe oarbe, ci opera iubirii, a voinţei Creatorului. De aceea omul a fost creat ultimul, nu pentru că ar fi ultima dintre fiinţe. Nu trebuie oare să fie terminat întâi palatul pentru ca împăratul să poată intra în el? Lumea materială a fost destinată hrănirii noastre. Ea este ca o doică a unui copil de împărat, pentru că toate au fost făcute spre slava lui Dumnezeu şi spre folosul nostru. Astfel, lumea îşi dobândeşte raţiunea numai prin om, care-i este necesar. Dar chiar conferindu-i omului această putere imensă, Dumnezeu rămâne totuşi Stăpânul Universului, în faţa căruia omul nu se poate sustrage. Acest fapt reiese din opreliştea impusă lui Adam asupra unui pom din rai.

Cu toate că Adam și Eva au primit atât de mari daruri și cinste din partea Creatorului lor, când vrăjmașul i-a ispitit aceștia au încălcat porunca lui Dumnezeu, motiv pentru care au fost alungați din rai, însă nu fără nicio urmă de nădejde, ci cu promisiunea unui Izbăvitor.

Când lumea a fost pregătită să-și primească Mântuitorul, Însuși Fiul lui Dumnezeu s-a făcut om, din pântecele preacurat al Sfintei Fecioare Maria, fiindcă „într-atât a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, pentru ca tot cel ce crede într-Însul să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Că Dumnezeu nu L-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci pentru ca lumea să se mântuiască printr-Însul” (Ioan 3,16-17).

Dacă la crearea lumii s-a demonstrat atotputernicia lui Dumnezeu, la întruparea Fiului Său, care constituie o creare din nou, s-a manifestat iubirea lui Dumnezeu. Sfântul Ioan Evanghelistul a scris în acest sens: „Întru aceasta s-a arătat iubirea lui Dumnezeu pentru noi, că Dumnezeu L-a trimis în lume pe Fiul Său Cel Unul-Născut, pentru ca noi să viem prin El. Întru aceasta este iubirea: nu pentru că noi L-am iubit pe Dumnezeu, ci pentru că El ne-a iubit pe noi şi L-a trimis pe Fiul Său jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre” (I Ioan 4,9-10).

Însuşi Fiul lui Dumnezeu, prin care a fost creată lumea, pentru că „toate prin El s-au făcut şi fără El nimic nu s-a făcut din ceea ce s-a făcut” (Ioan 1,3) S-a făcut om, pentru a putea reface calea întreruptă spre asemănarea cu Dumnezeu a chipului Său din om. Dumnezeu S-a făcut om pentru ca omul să fie făcut fiu al lui Dumnezeu. Rămânând ceea ce era, Fiul lui Dumnezeu S-a îmbrăcat în firea omenească, având unite, în ipostasul Lui divino-uman, cele două firi, dumnezeiască şi omenească, în mod neamestecat şi neschimbat, neîmpărțit și nedespărţit.

Asumându-Și firea omenească de la început, Fiul lui Dumnezeu întrupat a cuprins şi a înnoit, a recapitulat şi a restabilit în Sine întreaga umanitate, făcându-Se noul Adam, noul strămoş. Deci, prin participarea la firea omenească, între oameni şi Domnul Hristos se creează o unitate de nedespărţit, este alcătuit un trup, al cărui cap este Mântuitorul, iar membre sunt oamenii. În acest nou edificiu, unde toţi sunt în Hristos şi El în toţi, spaţiul şi timpul sunt desființate, astfel încât şi oamenii sunt uniți în mod tainic între ei. Pentru a face mai concretă această unire, Domnul Hristos se împărtășește oamenilor sub chipul Sfintei Euharistii, spre a fi mâncat. Ca urmare a unirii cu Domnul Hristos, oamenii primesc, prin har, ceea ce El are prin fire. În Biserică Domnul Hristos este capul, noi suntem trupul, El este viţa, noi suntem mlădiţele, El este Întâiul-născut, noi suntem fraţii, El este moştenitorul, noi suntem împreună moştenitori, El este viaţa, noi suntem vii, El este învierea, noi suntem înviaţi.



PASTORALĂ LA NAŞTEREA DOMNULUI Zalău, 2019 - Partea a II - a

Vorbind despre efectele întrupării Fiului lui Dumnezeu, Sfântul Apostol Pavel a scris: „Când a venit plinirea vremii, Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub lege, ca pe cei de sub lege să-i răscumpere, ca să dobândim înfierea. Şi pentru că sunteţi fii, Dumnezeu L-a trimis în inimile noastre pe Duhul Fiului Său care strigă: Avva, Părinte! În felul acesta, tu nu mai eşti rob, ci fiu; iar dacă eşti fiu, eşti şi moştenitor al lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos” (Galateni 4,4-7).

Nu toți oamenii care s-au născut în lume în urma activității publice a Domnului Hristos sunt fii ai lui Dumnezeu prin har, de vreme ce, după învierea Sa din morți, Mântuitorul le-a spus Sfinților Săi Apostoli: „Datu-Mi-s-a toată puterea în cer şi pe pământ. Drept aceea, mergeţi şi învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit Eu vouă. Cel ce va crede şi se va boteza, se va mântui; dar cel ce nu va crede, se va osândi” (Matei 28,18-20 și Marcu 16,16).

Apostolul neamurilor a menționat într-una din epistolele sale condiția prin care oamenii devin fii ai lui Dumnezeu, când le-a scris galatenilor: „Toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Iisus. Căci câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi îmbrăcat. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască; pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus” (Galateni 3,26-28).

Adresându-se celor care cred în Domnul Hristos și au fost botezați în numele Sfintei Treimi, același Apostol le prezintă încă o condiție pentru a fi moştenitori ai lui Dumnezeu, atunci când le scrie: „Însuşi Duhul mărturiseşte împreună cu duhul nostru că suntem fii ai lui Dumnezeu. Iar dacă suntem fii, suntem şi moştenitori - moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună-moştenitori cu Hristos, dacă într-adevăr pătimim împreună cu El, pentru ca împreună cu El să ne şi slăvim” (Romani 8,16-17).

Din aceste cuvinte înțelegem că simpla noastră apartenență la Biserică nu ne face fii ai lui Dumnezeu după har și moștenitori ai împărăției cerurilor, ci pentru aceasta noi trebuie să urmăm pilda Domnului Hristos, care nu a păcătuit și a săvârșit nenumărate fapte bune. Mântuitorul Însuși a afirmat în acest sens: „Nu tot cel ce-Mi zice: Doamne, Doamne! va intra în împărăţia cerurilor, ci acela care face voia Tatălui Meu Celui din ceruri” (Matei 7,21).

Dintre darurile oferite omului prin întruparea Fiului lui Dumnezeu, unii Sfinți Părinți, printre care și Sfântul Ioan Gură de Aur, evidențiază în mod deosebit înfierea prin har, căci Tatăl Fiului lui Dumnezeu devine Tatăl oamenilor, moştenirea cerurilor se împarte între fraţi şi în viaţa omenească pătrunde viaţa cerească.

Cu toate că întruparea Fiului lui Dumnezeu, cu toate consecințele ei, a avut loc la plinirea vremii, aceasta a fost plănuită de Dumnezeu din veșnicie. Sfântul Apostol Pavel a scris în acest sens: „Binecuvântat fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Cel ce întru Hristos ne-a binecuvântat întru cele cereşti cu toată binecuvântarea duhovnicească. Într-acest chip ne-a şi ales întru El mai-nainte de întemeierea lumii, pentru ca întru iubire să fim în faţa Lui sfinţi şi fără prihană mai dinainte rânduindu-ne ca, după buna socotinţă a voii Sale, întru El prin Iisus Hristos să ne înfieze spre lauda slavei harului Său cu care ne-a dăruit întru Cel-Iubit” (Efeseni 1,3-6).

Omul este o creatură care a primit porunca să devină dumnezeu, conform celor afirmate de Domnul prin gura psalmistului: „Eu am zis, dumnezei sunteţi” (Psalmul 81,6). Destinaţia omului este aceea de a deveni dumnezeu prin asemănare şi prin participare. Sfântul Simeon Noul Teolog a spus: „Eu sunt om prin natură şi dumnezeu prin har”. Sfinţii se fac dumnezei prin lucrarea cu voia, iar în împărăția cerurilor va fi Dumnezeu în mijlocul dumnezeilor, Cel prin fire Dumnezeu, în mijlocul celor prin lucrare. Prin îndumnezeire, omul devine tot mai asemenea cu Dumnezeu, fără să se identifice cu El. Omul va înainta în veci în „asemănarea” cu Dumnezeu, în unirea tot mai deplină cu El, dar niciodată nu va ajunge până la identificarea cu Dumnezeu, încât să fie el izvorul harului şi al îndumnezeirii. Aceasta distinge asemănarea de identitate, ori calitatea de dumnezeu prin har de Dumnezeu prin natură sau fiinţă. În starea de îndumnezeire din împărăţia cerurilor nu mai sunt active puterile naturale ale omului, pentru că acolo lucrează numai harul lui Dumnezeu. Demn de remarcat este faptul că îndumnezeirea nu este rezervată doar sufletului, ci ea vizează şi trupul omului, aşa cum a dovedit strălucirea trupească a Domnului Hristos pe Tabor.

Iubiți fii duhovnicești,

Din cele prezentate până acum am văzut că Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Său, l-a așezat stăpân al lumii văzute, după ce acesta a căzut în păcat l-a mântuit și l-a înfiat, făcându-l moștenitor al împărăției cerurilor, ținta finală a omului fiind îndumnezeirea.

De vreme ce Dumnezeu a făcut atât de multe pentru noi, oamenii, iar Fiul Lui a venit în lume, făcându-Se om, datori suntem și noi să conlucrăm cu Dumnezeu, împlinindu-I poruncile, prin săvârșirea de fapte bune și ferirea de păcat, pentru că doar în acest mod ne lucrăm propria mântuire și ne gătim loc în împărăția cerurilor.

Cu prilejul sfintelor sărbători ale Naşterii Domnului, Anului Nou şi Bobotezei vă dorim tuturor sănătate deplină, viaţă îndelungată, realizări spirituale şi materiale spre slava lui Dumnezeu şi spre mântuirea oamenilor. „La mulţi ani buni!”.

Al vostru de tot binele doritor
şi către Domnul pururea rugător

†Petroniu
Episcopul Sălajului


Descarcare document
PS Petroniu - Pastorala la Nasterea Domnului, 2019.pdf

Corala bărbătească ortodoxă „Armonia” la Zalău

În seara zilei de 22 decembrie 2019, la biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfântul Apostol Toma” din Zalău, a avut loc un regal de colinde, susținut de Corala „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului. Cu acest prilej, la concert, alături de Preasfințitul Părinte Petroniu, au participat și Preacucernicii Părinți consilieri, membrii ai Permanenței Consiliului Eparhial al Episcopiei Sălajului și Preacucernicii Părinți protopopi ai celor trei protopopiate ale Eparhiei Sălajului.

Și de această dată, lăcașul de cult s-a dovedit a fi neîncăpător pentru mulțimea de oameni, prezentă la acest eveniment.

Repertoriul coralei din Constanța a fost vast, cuprinzând colinde tradiționale, cunoscute publicului larg, dar și creații mai puțin cunoscute din repertoriul internațional.

Corala bărbătească „Armonia” a fost înfiinţată în anul 2001, în cadrul Seminarului Teologic Ortodox din Tulcea, la iniţiativa Pr. Arhid. Lect. Univ. Dr. Ion-Iulian Dumitru. Din anul 2003, aflându-se sub patronajul Arhiepiscopiei Tomisului, corala „Armonia”, alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a susținut nenumărate concerte în ţară şi în străinătate. Corala bărbătească ortodoxă „Armonia” abordează un repertoriu diversificat, fiind compus atât din piese religioase polifonice şi monodice (psaltice), folclor românesc, colinde tradiţionale româneşti şi străine, cât şi din piese ce fac parte din repertoriul clasic universal.

Vocile puternice, melodioase, cu un timbru aparte bisericesc, puse în valoare individual sau în cor, s-au reunit în mod fericit, motiv pentru care, desemnarea Coralei „Armonia”, în iulie 2014, drept cel mai bun cor bărbătesc din lume, în cadrul celei de-a VIII-a ediţii a Festivalului „World Choir Games”, desfăşurat la Riga, în Letonia, nu a fost o surpriză. A fost un titlu binemeritat, care a reconfirmat profesionalismul corului, medaliat deja la festivalurile din Cincinnati (SUA) şi Graz (Austria) şi, totodată, o recunoaştere internaţională a frumuseţii muzicii româneşti.




Liturghie Arhierească în Parohia „Sf. Proroc Daniel” din Jibou

Duminică, 22 decembrie 2019, Preasfințitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioșilor din orașul Jibou. Cu acest prilej, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica cu hramurile „Sfântul Proroc Daniel” și „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. Din soborul de preoți și diaconi au făcut parte și Preacucernicii Părinți protopopi ai celor trei protopopiate ale Eparhiei Sălajului.

În continuare, Preasfințitul Părinte Petroniu a oficiat o slujbă de pomenire a eroilor Revoluției Române de la 1989.

La finalul slujbei, Preasfinția Sa a acordat Preacucernicului Părinte paroh Dan Dregan, protopopul Jiboului, Crucea Sălăjană, cea mai înaltă distincție bisericească a Episcopiei Sălajului, în semn de apreciere pentru bogata activitate pastoral-misionară și administrativ-gospodărească desfășurată în mijlocul credincioșilor parohiei pe care o păstorește.

La rândul său, Preacucernicul Părinte protopop Dan Dregan a mulțumit Preasfințitului Părinte Petroniu pentru vizita făcută în parohie și pentru distincția acordată.

Piatra de temelie a lăcașului de cult a fost sfinţită în data de 16 iunie 1991, iar în 23 aprilie 2002, altarul demisolului bisericii a fost sfințit, luându-l ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Până în anul 2005, lucrările la acest lăcaș de cult au fost coordonate de către Preacucernicul Părinte Gheorghe Longodor, iar începând cu acel an, lucrările au fost continuate de către Preacucernicul Părinte Dan Dregan.

În anul 2012, biserica a primit cel de-al doilea hram, „Sfântul Proroc Daniel”.

Lucrările efectuate la acest lăcaș de cult au fost finalizate în anul 2013, iar în data de 15 septembrie a aceluiași an, biserica a fost târnosită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi cu Preasfinţitul Părinte Petroniu. Cu această ocazie, cei doi preoţi slujitori ai lăcașului de cult au primit din partea Preafericirii Sale distincţia Crucea Patriarhală. Tot în acel moment istoric, Sfântul Proroc Daniel a fost proclamat ocrotitorul oraşului Jibou.





Proiectul „BISERICA, TINERII ȘI COLINDELE” la a XII-a ediție

Joi, 19 decembrie 2019, la Catedrala Episcopală „Înălțarea Domnului” din Zalău s-a finalizat proiectul „Biserica, tinerii și colindele”, Ediția a XII-a.

În proiect au fost implicați 500 de copii de la școlile din Municipiul Zalău, iar ca parteneri au fost Inspectoratul Școlar al Județului Sălaj și Primăria Municipiului Zalău.

Acesta s-a derulat pe perioada lunilor noiembrie-decembrie 2019 și a avut ca scop cunoaşterea de către elevi şi tineri a învăţăturilor Bisericii, promovarea virtuţilor creştine, cultivarea comportamentului religios-moral, cunoașterea tradiţiilor religioase şi a colindelor în contextul socio-cultural actual, când se promovează în rândul tinerilor împrumuturi din diverse culturi.

Faza finală a proiectului s-a desfășurat la Catedrala Episcopală „Înălțarea Domnului” din Zalău, unde copiii și tinerii implicați în proiectul catehetic l-au colindat pe Preasfințitul Părinte Petroniu.

Au colindat copiii de la Şcoala Gimnazială „Simion Bărnuţiu” Zalău, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Lazăr” Zalău, Colegiul Tehnic „Alexandru Papiu Ilarian” Zalău, Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Zalău, Liceul Tehnologic ,,Voievod Gelu’’ Zalău, Liceul Tehnologic ,,Mihai Viteazul’’ Zalău, Şcoala Gimnazială „Porolissum” Zalău, Liceul de Artă ,,Ioan Sima” Zalău, Colegiul Naţional „Silvania” Zalău, C.S.E.I Şimleu Silvaniei Structura „Speranţa” Zalău, Liceul Teoretic „Gheorghe Şincai” Zalău, Şcoala Gimnazială „Iuliu Maniu” Zalău, Liceul Sportiv „Avram Iancu” Zalău, Şcoala Gimnazială „Corneliu Coposu” Zalău, Grupul „Clopoței veseli” al Liceului Ortodox „Sfântul Nicolae” Zalău, Corul „Predania” al Liceului Ortodox „Sfântul Nicolae” Zalău, precum și artiștii Alice Ghile, Mihai Iacob, Rodica Pop Seling, Mia Breje și Sergiu Chirilă.

La final, Preasfințitul Părinte Petroniu a felicitat pe copiii și pe profesorii care i-au pregătit, arătând purtarea de grijă a Episcopiei, pentru ca tânăra generație să păstreze nealterată tradiția colindelor. În continuare, Preasfinția Sa a oferit diplome de merit Domnului Ionel Ciunt, primarul Municipiului Zalău, Domnului Teodor Bălăjel, viceprimarul Municipiului Zalău, Doamnei Profesor Maria Pop, Inspectorul Școlar General al Județului Sălaj, Doamnei Profesor Mioara Gudea, Inspectorul Școlar General Adjunct al Județului Sălaj și Doamnei Claudia Boha, Inspectorul Școlar pentru disciplina Religie. Copiii au fost răsplătiți cu daruri, oferite de Preasfințitul Părinte Petroniu și partenerii proiectului.



Vizita Înaltpreasfințitului Părinte Elia, Mitropolit de Oulu, în Episcopia Sălajului

În zilele de 8 și 9 decembrie 2019, la invitația Preasfințitului Părinte Petroniu și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfințitul Părinte Elia, Mitropolit de Oulu, din Biserica Finlandei, a făcut o vizită în Episcopia Sălajului.

Duminică, 8 decembrie 2019, Înaltpreasfințitul Părinte Elia, împreună cu Preasfințitul Părinte Petroniu, a săvârșit slujba Sfintei Liturghii în biserica Parohiei „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfântul Apostol Toma” din Zalău, cu prilejul hramului de iarnă. În după amiaza aceleiași zile, Înaltpreasfinția Sa, împreună cu Chiriarhul locului, a vizitat Catedrala Episcopală „Înălțarea Domnului” din Zalău.

În ziua de luni, 9 decembrie 2019, Înaltpreasfințitul Părinte Elia, alături de Preasfințitul Părinte Petroniu și de Preacucernicul Părinte Cătălin Lucaci, protopopul Zalăului, a vizitat mai multe biserici din Protopopiatul Zalău, fiind impresionat de frumusețea și căldura picturii lăcașurilor de cult, precum și de noblețea sufletească a oamenilor, care l-au întâmpinat cu multă bucurie în bisericile din Ciumărna, Romita, Poarta Sălajului, precum și în capela Centrului de Servicii Sociale „Sfântul Gheorghe” din Românași și în lăcașul de cult „Pogorârea Sfântului Duh” din Zalău.

Vizita Înaltpreasfințitului Părinte Elia în Episcopia Sălajului s-a încheiat luni, 9 decembrie 2019.



Zi de sărbătoare la biserica cu hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfântul Apostol Toma” din Zalău

Duminică, 8 decembrie 2019, cu prilejul hramului de iarnă, credincioșii Parohiei „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfântul Apostol Toma” din Zalău au îmbrăcat straie de sărbătoare. În această zi binecuvântată de Dumnezeu, Sfânta Liturghie a fost săvârșită în biserica parohiei de Înaltpreasfințitul Părinte Elia, Mitropolit de Oulu, din Biserica Finlandei, și de Preasfințitul Părinte Petroniu, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte și Preacucernicul Părinte Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, Președintele Senatului Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Preacucernicul Părinte paroh Ionuț Pop, vicarul eparhial al Episcopiei Sălajului, Preacucernicul Părinte Mihai Dobocan, consilierul cultural al Episcopiei Sălajului, Preacucernicul Părinte Cătălin Lucaci, protopopul Zalăului și Preacucernicul Părinte Dan Haiduc, protopopul Șimleului Silvaniei.

În cadrul Dumnezeieştii Liturghii, Preasfinția Sa a hirotonit întru preot pe seama Parohiei Mesteacănu, din Protopopiatul Zalău, pe diaconul Florin-Marius Nemeș.

La finalul slujbei, Preasfinția Sa a hirotesit întru arhidiacon pe Părintele Ioan-Nicușor Pop, diacon chiriarhal îmbisericit la paraclisul Centrului Eparhial „Sfântul Evanghelist Lucaˮ al Episcopiei Sălajului, în semn de apreciere a eforturilor și a activității rodnice desfășurate de către acesta în ogorul Domnului.

După Dumnezeiasca Liturghie, Preasfințitul Părinte Petroniu a rostit un cuvânt de bun venit adresat Înaltpreasfințitului Părinte Elia și a felicitat pe Preacucernicul Părinte paroh Ionuț Pop, vicarul eparhial al Episcopiei Sălajului, pentru întreaga activitate desfășurată. În continuare, Înaltpreasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură.

La rândul său, Preacucernicul Părinte paroh Ionuț Pop a mulțumit celor doi Ierarhi pentru prezență și le-a oferit câte un set compus din cruce pectorală și engolpion. Totodată, Preacucernicia Sa i-a dăruit o icoană și Preacucernicului Părinte Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, Președintele Senatului Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

De asemenea, Ierarhii au împărțit cadouri și iconițe cu Sfântul Ierarh Nicolae tuturor copiilor prezenți la sfânta biserică.

Parohia de pe strada Crasnei, aşa cum este ea cunoscută locuitorilor din Municipiul Zalău, a fost înfiinţată în anul 2009.

În anul 1990, în oraşul Zalău existau doar două biserici ortodoxe, iar la înfiinţarea Episcopiei Sălajului, în octombrie 2007, erau ridicate, în diferite stadii de finalizare, încă alte cinci noi biserici şi două capele. Simţindu-se nevoia acoperirii unor zone ale oraşului unde credincioşii erau mult prea departe de cel mai apropiat lăcaș de cult, dar şi la solicitarea acestora, Preasfinţitul Părinte Petroniu a hotărât şi a supus aprobării Consiliului Eparhial înfiinţarea a două noi parohii, una pe strada 22 decembrie 1989 şi cealaltă în cartierul Sărmaş.

Crucea, dar şi cinstea ridicării bisericii de pe strada Crasnei i-au fost încredinţate Preacucernicului Părinte Ionuţ Pop. Biserica „Sfântul Nicolae” din Zalău este o biserică nouă, piatra de temelie a acestui lăcaș de cult fiind sfințită în Duminica Tomii a anului 2009. Tot atunci, Preasfințitul Părinte Petroniu a oferit parohiei o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae, sfinte moaște care astăzi sunt păstrate într-o icoană relicvar a Sfântului Nicolae. De asemenea, în Duminica Tomii a anului 2015, lăcașul de cult a primit și cel de-al doilea hram, luându-l ca ocrotitor pe Sfântul Apostol Toma. De-a lungul timpului, Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae” a avut onoarea de a-i trece pragul, Ierarhi de seamă, de pe cele cinci mari continente ale lumii.






Hramul Liceului Ortodox „Sfântul Nicolae” din Zalău

Vineri, 6 decembrie 2019, Liceul Ortodox din Zalău și-a prăznuit ocrotitorul, pe Sfântul Ierarh Nicolae. Cu acest prilej, elevii și cadrele didactice din cadrul acestei școli au avut bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe Preasfințitul Părinte Petroniu, care a săvârșit Sfânta Liturghie în capela liceului cu hramul ,,Sfinții Trei Ierarhi”, împreună cu Preacucernicul Părinte Claudiu Nechita, consilierul social-filantropic al Episcopiei Sălajului, Preacucernicul Părinte Călin-Radu Ciurbe, directorul Liceului Ortodox „Sfântul Nicolae” din Zalău, Preacucernicul Părinte Petru Brisc, directorul spiritual al Liceului „Sfântul Nicolae” și cu Preacucernicul Părinte Andrei Urs, profesor al Liceului Ortodox.

La slujbă au participat Domnul Teodor Bălăjel, Viceprimarul Municipiului Zalău, Doamna Mioara Gudea, Inspectorul Școlar General Adjunct, Doamna Claudia Boha, Inspectorul Școlar pentru disciplina Religie, elevii din clasele de liceu și cei din clasele primare și gimnaziale, alături de profesorii și învățătorii lor, precum și persoane care în fiecare duminică și sărbătoare sunt prezente la Dumnezeiasca Liturghie săvârșită în capela acestui așezământ teologic.

În cadrul Dumnezeieştii Liturghii, Preasfinția Sa a hirotonit întru diacon pe teologul Florin-Marius Nemeș, urmând ca acesta să fie hirotonit preot pe seama Parohiei Mesteacănu, din Protopopiatul Zalău.

La finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Petroniu a hirotesit întru iconom pe Părintele director Călin-Radu Ciurbe, în semn de apreciere a eforturilor și a activității rodnice desfășurate de către acesta în ogorul Domnului. La rândul său, Preacucernicul Părinte director a mulțumit Preasfinţiei Sale pentru prezență și pentru distincție.

În continuare, au fost împărțite cadouri și iconițe cu Sfântul Ierarh Nicolae tuturor copiilor și elevilor Liceului Ortodox „Sfântul Nicolae” din Zalău.

Clasa cu profil teologic, înființată în anul 1994, în cadrul Școlii Normale Gheorghe Șincai, a devenit instituție de sine stătătoare începând cu anul 1998, sub denumirea de Seminarul Teologic Liceal Ortodox Zalău. Până în prezent, au absolvit această școală 21 de generații de tineri, peste 70 dintre aceștia devenind slujitori ai altarului ca preoți sau diaconi. Începând cu anul școlar 2008-2009, Seminarul Teologic Liceal Ortodox și-a schimbat denumirea în Liceul Ortodox „Sfântul Nicolae”.

Liceul dispune de o bază materială bună, corespunzătoare pentru desfăşurarea unui proces instructiv-educativ eficient: săli de clasă moderne, două săli multimedia, cabinete de limbi clasice şi limbi moderne, un laborator de informatică, un laborator de ştiinţe, dotat în anul 2008 cu mijloace moderne specifice disciplinelor în cauză, un cabinet metodic - punct de documentare pentru orientarea în carieră, care oferă cadrelor didactice şi elevilor responsabili cu revista şcolii acces la internet și bibliografie psiho-pedagogică, precum și o bibliotecă cu peste 3.000 de volume.

Începând cu anul şcolar 2011-2012, în cadrul Liceului Ortodox funcționează și clase de învățământ primar, având, în momentul de față, ciclul primar complet, începând de la clasa pregătitoare, precum și nivelul ciclului gimnazial întreg, începând cu data de 1 septembrie a anului 2018.

Capela cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi” a fost amenajată la etajul al II-lea al liceului, fiind târnosită în anul 2003, de către Preasfințitul Părinte Petroniu. Cu timpul, datorită necesităților de ordin practic, paraclisul a fost extins ca spațiu, noile lucrări fiind sfințite în ziua de 30 ianuarie 2008.






Hramul paraclisului de iarnă al Mănăstirii Bobota din Episcopia Sălajului

Sâmbătă, 30 noiembrie 2019, Preasfințitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul obștii Mănăstirii Bobota, cu prilejul hramului paraclisului de iarnă al așezământului monahal. Cu această ocazie, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, între care s-a numărat și Preacuviosul Părinte stareț Mina Pletosu, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului. De asemenea, la slujbă au participat numeroși credincioși, care vin aici în fiecare an, pentru a fi părtaşi la bucuria obştii mănăstirii.

La finalul Dumnezeieștii Liturghii, Preacuviosul Părinte stareț, arhimandritul Mina Pletosu, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului, a mulțumit Preasfințitului Părinte Petroniu pentru prezență și pentru cuvântul de învățătură pe care l-a pus la sufletele celor prezenți.

Situată la granița județelor Sălaj și Satu Mare, mănăstirea a luat ființă în anul 2004, în data de 13 iunie, când a fost sfințită și piatra de temelie a acestui așezământ monahal, de Preasfinţitul Părinte Petroniu, pe atunci Arhiereu-vicar al Episcopiei Oradiei, Bihorului şi Sălajului. La început, lucrările au fost coordonate de Preacucernicul Părinte Ioan Pădurean de la Parohia Bobota, iar din anul 2008 au fost preluate de către Preacuviosul Părinte Pahomie Buruiană. În anul 2012 a fost numit egumen al schitului Preacuviosul Părinte Mina Pletosu, care a continuat lucrările începute de predecesorii săi. În anul 2013, cu prilejul hramului acestui așezământ monahal, a fost proclamată ridicarea Schitului Bobota la rang de mănăstire, iar Preacuviosul Părinte Mina Pletosu a fost hirotesit şi instalat stareţ al mănăstirii.

Biserica mănăstirii adăpostește și mici părticele din moaștele Sfântului Ierarh Andrei Șaguna și ale Sfinților Martiri Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel. Aceste sfinte moaște au fost dăruite mănăstirii de către Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, cu prilejul unei vizite făcute la acest așezământ monahal. De asemenea, alături de racla cu sfintele moaște se află o altă raclă ce adăpostește un veșmânt al Cuvioasei Parascheva de la Iași, veșmânt primit prin bunăvoința Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei.

Între anii 2012-2016 a fost amenajat paraclisul cu hramul „Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, mitropolitul Transilvaniei”, acesta fiind sfințit de Preasfințitul Părinte Petroniu, în data de 30 noiembrie a anului 2016.







www.youtube.com/channel/UCEYWHprNFWapMl2L5rAAclg patriarhia.ro episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=162&vanzari=162 episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=156&vanzari=156 basilica.ro