www.ziarullumina.ro

Ziarul Lumina -

www.trinitastv.ro

Trinitas TV -

www.radiotrinitas.ro

Radio Trinitas -

www.radiorenasterea.ro

Radio Renaşterea -

www.ubbcluj.ro

Facultatea de Teologie Ortodoxa Cluj Napoca -


Hramul Mănăstirii Strâmba

Vineri, 15 august 2014, la părznuirea Adormirii Maicii Domnului, Preasfințitul Părinte Petroniu a săvârșit Sfânta Liturghie în altarul de vară al Mănăstirii Strâmba cu prilejul hramului acestui așezământ monahal. La sfârșitul Sfintei Liturghii, pentru ajutorul și sprijinul constant acordat Bisericii, Preasfinția Sa a acordat Domnului Iuliu Nosa distincția Crucea Sălăjană pentru mireni, cea mai înaltă distincție bisericească a Eparhiei.

În cuvântul de învățătură Preasfințitul Părinte Petroniu a arătat că dragostea și cinstirea de care se bucură Sfânta Fecioară Maria în sânul poporului nostru se evidențiază în faptul că cel mai răspândit nume feminin din țara noastră este cel de Maria.

Evlavia deosebită pe care o au românii față de Maica Domnului și, în mod special, față de sărbătoarea închinată mutării ei din această viață, se observă cu prisosință în aceea că, în afara praznicului nașterii după trup a Domnului Hristos, căruia poporul nostru dreptmăritor i-a dedicat nenumărate colinde, nici unei alte sărbători din decursul anului bisericesc nu i-au fost consacrate atâtea pricesne ca praznicului „Adormirii Maicii Domnului”.

De asemenea, cinstea de care are parte Sfânta Fecioară Maria în poporul nostru se constată și în numărul mare de biserici și mănăstiri închinate „adormirii Maicii Domnului”, precum și în frecvența în număr foarte mare a credincioșilor la mănăstirile care au acest hram, cu prilejul sărbătoririi acestuia, în special în Ardeal.

În continuare Preasfinția Sa a explict fiecare dintre apelativele atribuite de Biserică Maicii Domnului din pomenirea care se face Acesteia la sfârșitul ecteniilor: „Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita, Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim”.

Astfel Preasfinția Sa a arătat că nici un om, în afară de Sfânta Fecioară Maria, nu a ajuns să fie mai presus decât cetele îngerești, de aceea ea este „preasfântă”, iar închinarea adusă ei diferă de cinstirea de care au parte ceilalți sfinți ai Bisericii. Astfel, pe sfinți îi cinstim sau îi venerăm, pe Maica Domnului o preacinstim sau o supravenerăm, iar pe Dumnezeu Îl adorăm.

Tâlcuind cuvântul „curata” din ectenie Preasfințitul Părinte Petroniu a arătat că Sfânta Fecioară Maria este cea mai neprihănită femeie care a trăit vreodată pe fața pământului.

În urma nașterii Fiului lui Dumnezeu ca om, Maica Domnului nu mai este doar binecuvântată, ci „preabinecuvântată”.
O altă însușire a Maicii Domnului pomenită în ecteniile Bisericii este cea de „mărită”. Sfânta Fecioară Maria era conștientă de faptul că prin zămislirea Fiului lui Dumnezeu în pântecele ei Domnul i-a făcut parte de mărire și a mărturisit că datorită smereniei a fost cercetată de Dumnezeu, motiv pentru care o vor ferici toate neamurile.

În continuarea ecteniilor rostite în Biserică Maica Domnului este numită: „Stăpâna noastră”, iar cea mai importantă calitate a Sfintei Fecioare Maria este aceea de „Născătoare de Dumnezeu”. Astfel Sfânta Fecioară Maria s-a învrednicit să nască pe Fiul lui Dumnezeu făcut om pentru calitățile ei de excepție, însă inițiativa acestui act grandios a aparținut lui Dumnezeu, realizarea lui fiind rodul conlucrării dintre Dumnezeu și Pururea Fecioara Maria.

Cea din urmă însușire a Maicii Domnului pomenită în ectenie este „pururea fecioria” ei. Aceasta se referă la faptul că ea a fost fecioară înainte de nașterea Pruncului Iisus, în timpul nașterii, precum și după naștere. Pururea fecioria Maicii Domnului este reprezentată în icoanele Bisericii noastre prin cele trei stele de pe voalul sau maforionul Născătoarei de Dumnezeu, de deasupra frunții și de pe cei doi umeri.
În urma enumerării calităților Pururea Fecioarei Maria, ecteniile Bisericii se încheie cu îndemnul făcut tuturor credincioșilor, ca pe Maica Domnului, „cu toți sfinții să o pomenim”. De vreme ce toți sfinții o supravenerează pe Maica Domnului, iar acest act de preacinstire urcă la tronul Sfintei Treimi, noi, toți creștinii, suntem datori să o pomenim în rugăciunile noastre pe Pururea Fecioara Maria, adică să ne rugăm ei, dacă vrem ca și ea să ne pomenească în rugăciunile de mijlocire către Fiul său, Mântuitorul lumii și Dreptul Judecător, pentru că „mult poate rugăciunea Maicii spre îmblânzirea Stăpânului”.

În continuare Preasfințitul Părinte Petroniu a subliniat faptul că ordinea în care sunt așezate însușirile Sfintei Fecioare Maria în ecteniile Bisericii noastre nu este una întâmplătoare, ci cea firească, în sensul că ele au o înlănțuire logică și cronologică, cele dintâi fiind o condiție pentru dobândirea celor de după ele.

La sfârșitul cuvântului de învățătură Preasfinția Sa a arătat faptul că Sfânta Fecioară Maria este exemplu vrednic de urmat pentru oamenii de toate vârstele. Pentru copii, fiindcă de la vârsta de trei ani a crescut la templul din Ierusalim, fiind crescută și educată în frica lui Dumnezeu. Pentru tineri, căci anii adolescenței și ai tinereții i-a trăit în curăție, săvârșind numeroase fapte bune. Pentru oamenii în vârstă, fiindcă în ultimii ani ai vieții și-a sporit virtuțile, pregătindu-se tot mai intens pentru împărăția lui Dumnezeu.

Începuturile Sfintei Mănăstiri Strâmba datează din secolul al XV-lea, mai exact din anul 1470, conform cercetărilor documentare ale istoricului Augustin Bunea. Potrivit tradiției, întemeietorul acestui sfânt locaș este o femeie bogată care avea un handicap la picior și coloană, fiind gârbovă (strâmbă). Aceasta avea o fiică bolnavă și văzând râvna la rugăciune a doi călugări ce pustniceau prin aceste locuri, i-a rugat să mijlocească prin rugăciune la Bunul Dumnezeu, pentru vindecarea fiicei sale, făgăduind averea sa, care era de 180 de iugăre de pământ și pe care s-a întemeiat ulterior așezământul monahal.

Biserica din lemn din incinta mănăstirii adăpostește o icoană „Maica Domnului cu Pruncul”, numită și „Dulcele sărut”, care a făcut celebră mănăstirea în perioada interbelică îndeosebi, amplificând pelerinajele. Potrivit tradiției, icoana a fost dăruită mănăstirii de către unul din marii latifundiari ai Gârboului care a comandat-o la vestitul Luca din Iclod, pe la anul 1673.

După ce începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea mănăstirea a fost lipsită de viață monahală, după aproape 200 de ani, în anul 1993, aceasta a fost reactivată. În anul 1996 este numit stareț al mănăstirii Preacuviosul Părinte Grighentie Oțelea, care demarează lucrările de ridicare a unui nou ansamblu monahal ce cuprinde un paraclis și corpurile de chilii. Ulterior au fost ridicate arhondaricul, un centru de asistență socială, Centrul cultural „Sfânta Maria” ce cuprinde muzeul, biblioteca și o sală de lectură, precum și altarul de vară al mănăstirii. În anul 2010 Preasfințitul Părinte Petroniu a sfințit piatra de temeie pentru biserica de zid a mănăstirii, în prezent aceasta fiind deja acoperită.

De asemenea mănăstirea este implicată în diferite acțiuni de întrajutorare a persoanelor sărmane. An de an, aici sunt organizate tabere pentru copiii participanți la proiectul „Alege școala” și nu numai, se desfășoară cercuri pedagogice ale profesorilor, conferințe tematice, precum și alte activități culturale.

Pentru activitatea deosebită a Preacuviosului Părinte stareț Grighentie Oțelea, cu aprobarea prealabilă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la hramul mănăstirii din anul 2012, Preasfințitul Părinte Petroniu a hirotesit pe Preacuvioșia Sa întru arhimandrit.

PS Petroniu - Predică la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, M-rea Strâmba, 2014



A doua duminică a postului Adormirii Maicii Domnului la Mănăstirea Bălan

În cea de-a doua duminică din postul Adormirii Maicii Domnului, Preasfințitul Părinte Petroniu a făcut un popas duhovnicesc la Mănăstirea Bălan. Alături de Preasfinția Sa au mai slujit la Sfânta Liturghie Preacuviosul Părinte Arhimandrit Antonie Pința, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului și Preacucernicii Părinți Vasile Trifan de la parohia Bălan, Mihai Lăpuște, preot pensionar, slujitor la Mănăstirea Bălan, Vasile Pop de la parohia Chechiș, Dan Uță de la parohia Chendrea și Mihai Dobocan de la parohia Gălpâia.

La momentul rânduit din cadrul Sfintei Liturghii, au fost împărtășiți cu Trupul și Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos toți cei care s-au spovedit și au primit dezlegare de la duhovnic, precum și copiii de la școala din sat.

Situată în partea central-sud-estică a județului Sălaj, pe valea Agrijului, în vecinătatea satului cu același nume, Mănăstirea Bălan a fost la început o biserică de lemn pe care tradiția locală o atribuie secolului al XIV-lea sau cel târziu secolului al XV-lea. Această biserică a fost înnoită la începutul secolului al XVII-lea, iar în timpul revoluției de la 1848 sătenii din localitatea Bălan au strămutat biserica în satul lor unde dăinuie până astăzi.

Biserica actuală a mănăstirii a fost ridicată prin anul 1860, mai întâi sub forma unui frumos altar din lemn de stejar și acoperit cu șindrilă. După anul 1890 credincioșii din Bălan au construit și naosul și pronaosul întregind construcția după planul și pe locul vechii bisericuțe.
În anul 1926, pe latura sudică a mănăstirii, a fost ridicată o interesantă biserică pavilionară, necesară adăpostirii pelerinilor în caz de ploaie în timpul oficierii slujbelor religioase.

În preioada comunistă nu au viețuit călugări la mănăstire, dar pelerinajele n-au încetat și se oficiau sfintele slujbe la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, hramul mănăstirii, de către preoții din satele învecinate, excepție făcând perioada dintre anii 1970-1983, când autoritățile comuniste au interzis aceste pelerinaje.

Mănăstirea a fost reactivată în anul 1993. La ultima vizită la această mănăstire a Preasfințitului Părinte Petroniu, la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului din anul 2011, a fost sfințit și noul altar de vară al mănăstirii ce are ca hram Acoperământul Maicii Domnului. De asemenea a fost ridicat un corp de chilii, până în acel moment neexistând posibilități de cazare în cadrul mănăstirii.

PS Petroniu - Predică în Duminica a IX-a după Rusalii, M-rea Bălan, 2014



Liturghie Arhierească la Parohia Românași

La praznicul Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos, Preasfințitul Părinte Petroniu a fost prezent în mijlocul credincioșilor Parohiei Românași, Protopopiatul Zalău. Preasfinția Sa a fost întâmpinat de un ales sobor de preoți din care au făcut parte Preacucernicul Părinte Gabriel Gârdan, consilierul cultural al Episcopiei Sălajului, Preacucernicul Părinte Gheorghe Gherman, parohul bisericii, precum și Preacucernicii Părinți din parohiile învecinate Cătălin Lucaci de la Parohia Ciumărna și secretar al Protopopiatului Zalău, Marcel Șamșodan de la Parohia Poarta Sălajului și Cristian Ianchiș de la Parohia Romita.

Situată pe șoseaua națională ce leagă orașul Zalău de orașul Cluj-Napoca, localitatea Românași, cunoscută în vechime ca sub numele de Unguraș, adăpostește vestigii istorice ce se întind în negura vremii până pe vremea stăpânirii romane. Astfel în partea de hotar numită „Cetate”, se afla amplasat în vechime Castrul Largiana. Aici s-au găsit monede de aur şi argint de pe timpul împăraţilor Octavian Augustus, Iulius Caesar, Galba şi Traian. De asemenea, săpăturile arheologice au scos la iveală şi cărămizi cu inscripţii romane. În altă parte de hotar numită „Traian” şi azi se păstrează urme ale drumurilor romane, tot atâtea dovezi că aici au staţionat legionarii vulturului roman. Dar prima atestare documentară a localităţii Românaşi datează din anul 1310.

Din punct de vedere bisericesc reținem faptul că Baliţă şi Dragoş, „voievozii de Maramureş”, au obţinut din partea patriarhului de Constantinopol, la 13 august 1391, recunoaşterea statutului de stavropighie pentru Mănăstirea Sfântul Mihail din Peri. În tomosul de recunoaştere, patriarhul Antonie IV (1389-1390 şi 1391-1397) l-a investit pe egumenul Pahomie cu titlul de exarh patriarhal, având drept de control şi judecată asupra preoţilor şi dreptul de a sfinţi biserici, atât în ţinuturile Maramureşului, Sătmarului şi Bihorului, cât şi în cele ale Sălajului şi Unguraşului. Pe de altă parte, s-au păstrat multe toponime care evidenţiază, din vechime, o intensă viaţă bisericească: Mănăstirea, Dealul Popii, Clejiile, Unghiul Popilor, ş.a..

Informaţiile furnizate de conscripţia generalului Bukow din anul 1760-1762 şi cele ale episcopului ortodox Dionisie Novacovici din 1767 scot la iveală situaţia confesională a Unguraşului la mijlocul secolului al XVIII-lea: o localitate omogenă din punct de vedere confesional, cu 107 familii, 506 locuitori şi 2 preoţi ortodocşi; nici un locuitor greco-catolic. Aceleaşi realităţi le surprinde şi conscripţia şaguniană din anul 1858 care consemnează Unguraşul printre cele 20 de parohii ortodoxe care supravieţuiseră intenselor acţiuni prozelitiste greco-catolice din această parte a Transilvaniei.

Credincioşii din această parohie au avut o bisericuţă făcută din bârne de goron lucrate numai din secure şi prinse în cuie de lemn. Această biserică este atestată documentar în anul 1632, fiind una dintre cele mai vechi biserici de pe meleagurile sălăjene. Pictura ei a fost realizată în anul 1810 de către Ioan Pop, zugravul, om cu un talent deosebit şi cu o tehnică vrednică de laudă, originar din Unguraş. În anul 1897, cântăreţul Vasile Vlaicu a pictat exteriorul acestei biserici. Sub pastoraţia protopopului Ioil Ghiuruţan, în anul 1914, a început construirea actualei biserici din cărămidă. Lucrările au fost finalizate în anul 1922 când, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, a fost sfinţită de către episcopul Clujului, Nicolae Ivan. Vechea bisericuţă din lemn a fost cedată ca monument istoric prinţului Ghica pentru a fi restaurată în parcul domeniilor sale din comuna Balc, judeţul Bihor. Această biserică a fost distrusă în anul 1940, când, în împrejurările tulburi ale cedării Ardealului, a ars până în temelie.

Revenind în zilele noastre, amintim faptul că parohia este păstorită de 37 de ani de către Preacucernicul Părinte Gheorghe Gherman. Încă de la instalarea în această parohie Preacucernicia Sa a desfăşurat o vastă activitate pentru buna administrare a parohiei, pentru păstrarea credincioşilor în sânul sfintei biserici şi readucerea la credinţă a celor rătăciţi.

Anul 2000 a reprezentat un an de cotitură pentru parohia Românași și pentru părintele Gheorghe, la 24 iunie sfințindu-se piatra de temelie a Complexului de Asistenţă Socială „Sfântul Gheorghe” pentru bătrâni şi tineri adultizaţi. Complexul de Asistenţă Socială va cuprinde: 50 de camere cu 25 de băi pentru bătrâni, camere pentru asistenţă medicală, sală de gimnastică sportivă recuperatorie, punct farmaceutic, magazin de incintă, coafor, frizerie, club, bibliotecă, sală de mese, bucătărie, spaţii de depozitare, spălătorie, ateliere (mecanic şi de tâmplărie), apartamente pentru oaspeţi, birouri pentru administraţie, etc., o capelă pentru serviciile religioase, dar și camere pentru preoții ajunși la vârsta pensionării și care nu au pe nimeni să-i întrețină.

De asemenea, în Parohia Românaşi s-a dezvoltat un serviciu de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice care este acreditat şi care are în prezent 3 angajaţi şi 20 de beneficiari.

La finalul Sfintei Liturghii, pentru întreaga activitate administrativ-gospodărească și pastoral-misionară, Preasfințitul Părinte Petroniu a acordat Preacucernicului Părinte paroh Gheorghe Gherman distincția „Crucea Sălăjană”, cea mai înaltă distincție bisericească a Eparhiei. De asemenea Preasfințitul Părinte Petroniu l-a felicitat pe părintele Gheorghe pentru dăruirea cu care s-a implicat în proiectul ridicării acestui măreț Centru Social, dar și pentru faptul că peste puține zile Preacucernicia Sa va împlini frumoasa vârsta de 60 de ani.

După Sfânta Liturghie Preasfințitul Părinte Petroniu, însoțit de părinții slujitori a vizitat Complexul de Asistenţă Socială al parohiei, părintele paroh manifestându-și intenția ca din primăvară Centrul să-și deschidă porțile pentru demararea activităților pentru care a fost ridicat.

PS Petroniu - Predică la praznicul Schimbarii la Față a Domnului, Românași, 2014



Procesiune cu Icoana Maicii Domnului la Jibou

În data de 3 august 2014, în prima duminică din Postul Adormirii Maicii Domnului, s-a desfășurat în orașul Jibou, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, în al doilea an consecutiv, procesiunea cu Icoana Maicii Domnului „Axionița”, de la Catedrala „Sfântul Proroc Daniel” și „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.
După săvârșirea Sfintei Liturghii în cele două biserici ortodoxe ale orașului, credincioșii celor două parohii, însoțiți de preoții lor, în frunte cu Preacucernicul Părinte Protopop Dan Dregan, au urmat traseul: Catedrala – str. 1 Mai – str. Avram Iancu (până la spital) – str. Libertății – Piața 1 Decembrie 1918 (biserica „Adormirea Maicii Domnului”) – str. Stadionului – str. Garoafelor (până la sediul BCR) – str. 1 Mai – Catedrala. Pe parcursul acestui traseu, s-au făcut patru opriri, când s-a citit câte o pericopă evanghelică de la Praznicele închinate Maicii Domnului și s-au cântat pricesne mariane. Manifestarea a fost benefică pentru credincioșii orașului, ei manifestându-și dragostea pentru Maica Domnului și rugându-se ca să mijlocească la Fiul ei – Domnul nostru Iisus Hristos, pentru sporul duhovnicesc și mântuirea sufletelor.
Ziua s-a încheiat cu slujba Paraclisului și cu săvârșirea Tainei Sfântului Maslu de obște, după obicei – în prima duminică din lună, de către șapte preoți, în Catedrala din Jibou.

Protopop, pr. Dan Dregan



„Solidari cu familiile sinistrate din Oltenia!”, campanie umanitară inițiată de Patriarhia Română și Televiziunea Română

În urma inundațiilor ultimelor zile din sudul țării, Patriarhia Română și Televiziunea Română inițiază campania umanitară Solidari cu familiile sinistrate din Oltenia!, cu scopul ajutorării celor afectați de revărsarea apelor.

Patriarhia Română îndeamnă ierarhii și preoții de la parohii și mănăstiri, mai ales din partea de sud a țarii, ca în perioada Postului Adormirii Maicii Domnului (1-14 august 2014), unind rugăciunea cu fapta bună, să organizeze la centrele eparhiale, protoierii și mănăstiri colecte constând în produse neperisabile (ulei, zahăr, făină, orez, conserve), apă plată și minerală, produse de igienă, pături etc.

Produsele colectate vor fi distribuite în localitățile afectate de inundații prin intermediul consiliilor și comitetelor parohiale, sub îndrumarea preoților parohi și coordonarea centrelor eparhiale.

Patriarhia Română şi Televiziunea Română îşi exprimă speranţa că prin ajutorul oferit semenii noștri din Oltenia greu încercați de inundații să depășească momentele grele prin care trec.



Preacucernicul Părinte Alexandrul Horvat a trecut la cele veșnice

Preacucernicul și alesul între preoți Alexandru Horvat, Consilier Social-Filantropic al Episcopiei Sălajului, a trecut neașteptat la cele veșnice în după-amiaza zilei de marți, 29 iulie 2014.

Părintele Alexandru Horvat s-a născut la 9 februarie 1958. A absolvit cursurile Seminarului Teologic din Cluj-Napoca în anul 1978 și ale Institutului Teologic Universitar din Sibiu în anul 1983. La data de 11 iunie 1984 a fost hirotonit preot pe seama parohiei Horoatu Crasnei, protopopiatul Șimleu Silvaniei. Aici a păstorit până în anul 1991. Între anii 1991-1999 a păstorit în parohia Agrij, protopopiatul Zalău. În anul 1999 a fost numit prin concurs preot slujitor la parohia „Sfânta Treime” din municipiul Zalău. La scurtă vreme, la praznicul „Pogorârii Sfântului Duh” din anul 2000, a pus piatra de temelie pentru o biserică nouă în cartierul Porolissum. Prima slujbă în această biserică a fost săvârșită în anul 2004, în acest moment fiind aproape finalizate lucrările de pictură. În anul 2009, prin strădaniile părintelui Alexandru, au fost terminate lucrările și la casa parohială.

Începând cu luna august a anului 2010 a fost numit Consilier Social-Filantropic al Episcopiei Sălajului.

Părintele Alexandru Horvat va rămâne pentru totdeauna în memoria noastră și a credincioșilor prin bunătatea, sensibilitatea, delicatețea sufletească, hărnicia și generozitatea sa și prin conștiința și profunzimea slujirii cu care și-a asumat sublima misiune preoțească.

Slujba de înmormântare a vrednicului de pomenire părinte Alexandru Horvat va fi oficiată de Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului și un sobor de preoți, în biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din cartierul Porolissum, joi, 31 iulie 2014, începând cu orele 13.00.

Ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos, Arhiereul Cel Veşnic, să mângâie familia îndurerată, să aşeze sufletul vrednicului de pomenire preotul Alexandru Horvat în împărăția veșnică a luminii și a iubirii, în ceata sfinţilor Săi slujitori, care au binevestit lumii Evanghelia mântuirii şi a vieţii veşnice.

Veşnica lui pomenire din neam în neam!


pr. Gabriel-Viorel Gârdan
Consilier Cultural



Preasfinţiţii Părinţi Episcopi Petroniu al Sălajului şi Macarie al Europei de Nord în slujire la Stockholm

În perioada 25-30 iulie 2014, Preasfinţitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului efectuează o vizită frăţească în Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, la invitaţia Preasfinţitului Părinte Episcop Macarie.

Preasfinţitul Părinte Episcop Petroniu este însoţit de trei membri ai Permanenţei Consiliului Eparhial: PC Preot Vasile Rus, Vicar-eparhial; PC Preot Ioan Ardelean, Consilier administrativ-bisericesc şi PC Preot Ionuţ Pop, Consilier economic.

Până în prezent au fost vizitate mai multe obiective din Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, printre care Centrul Eparhial de la Stockholm.

Duminică, 27 iulie 2014 Preasfinţiţii Părinţi Episcopi Petroniu şi Macarie au săvârşit Sfânta Liturghie în biserica românească din cartierul Bredäng din Stockholm, fiind înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de grupul coral „Credo” al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord.

Preasfinţitul Părinte Petroniu a tâlcuit credincioşilor Evanghelia duminicii a şaptea după Rusalii despre vindecarea a doi orbi şi a unui mut demonizat din Capernaum, arătând că lipsa credinţei duce la păcat de unde se ajunge la patimă, următorul pas fiind demonizarea. Ierarhul a spus că pentru a scăpa de acestea trebuie să avem credinţă în Dumnezeu pe care să o manifestăm prin fapte bune. Preasfinţia Sa a arătat, citând din Epistola Sfântului Apostol Iacov, căci „credinţa fără fapte este moartă”.
Preasfinţitul Macarie a mulţumit Preasfinţiei Sale şi însoţitorilor săi spunând că au adus căldura de acasă atât la propriu cât şi duhovniceşte, această perioadă de vară fiind cele mai călduroasă de la înfiinţarea Episcopiei Europei de Nord, mercurul termometrelor depăşind 33 de grade Celsius, cu o temperatură neobişnuită pentru ţările scandinave.

La finalul slujbei, Preasfinţitul Petroniu a oferit mai multe daruri slujitorilor şi credincioşilor apoi s-a oficiat pomenirea celor adormiţi atât la biserică, cât şi la cimitirul central Skogskyrkogården din Stockholm unde în parcela ortodocşilor îşi dorm somnul de veci fraţii români înmormântaţi aici încă de la începutul secolului XX.

Cimitirul Skogskyrkogården din Stockholm pentru unicitatea lui a fost înscris în anul 1994 pe lista patrimoniului cultural-mondial UNESCO.

www.episcopiascandinavia.se



Școală de vară pentru copii la Jibou

Marţi 15 iulie, s-au redeschis în Jibou cursurile “Şcolii de vacanţă”, activitate iniţiată de Parohia Adormirea Maicii Domnului din Jibou, Gradina Botanică “Vasile Fati” şi Asociaţia Filantropia Porolissum. Acest proiect, ce se desfăşară cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, oferă o alternativă de petrecere a vacanţei şcolare elevilor din ciclul primar de învăţământ din localitatea Jibou.

Activitățile propuse sunt variate copiii putând să participe la ore de dans, lectură dirijată, matematică distractivă, drumeţii, muzică, sport, desen, pictură pe sticlă, toate constiuind argumentul principal al interesului pe care copiii îl manifestă vis-a-vis de participarea lor la activităţile “Şcolii de vacanţă”.

La reuşita proiectului contibuie din plin experienţa persoanelor implicate, cadre didactice, Prof. Elena Fati, Prof. Anamaria Păşcuţe şi Pr. Claudiu Nechita. Cadrul în care se desfăşoară toate aceste activităţi este unul deosebit, în incinta Grădinii Botanice Vasile Fati din Jibou, în zilele de marţi şi vineri, între orele 10-13, respectiv 17-20.

Pr. Inspector Claudiu Nechita



Tabere catehetice la Mănăstirea Strâmba

Cu binecuvântarea Presfințitului Părinte Episcop Petroniu, sub coordonarea Preacucernicului Părinte Gabriel Gârdan, consilier cultural și a Preacucernicului Părinte Silviu Boha, inspector pentru catehizare parohială, în acestă vară se desfășoară a opta ediție a „Tabărei catehetice” la Mănăstirea Strâmba.
Programul zilnic este coordonat de Preacuviosul Părinte Stareț Arhimadrit Grighentie Oțelea.

Ea este o răsplată pentru copiii înscriși în proiectul „Hristos împărtășit copiilor”, pentru cei implicați în proiectele catehetice derulate în acest an în Episcopia Sălajului, dar și pentru copii și tineri din țară. În cele 5 serii, participanții sunt din parohiile Bădăcin, Hida, Zalău, Rus, Cehu Silvaniei și Jibou, din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului (parohiile Baciu, Beclean), 40 de tineri din A.T.C.O.R., iar la finalul seriei copii din Slobozia.

Timp de o săptămână tinerii participă la programul sfintelor slujbe săvârșie în mănăstire, la orele de cateheză, vor fi inițiați în arta iconografică și în același timp antrenați în diferite activități intelectuale și sportive.

Inspector pentru catehizare parohială,
Pr. Silviu Boha



Resfințirea bisericii din Valea Hranei

Duminică, 6 iulie 2014, Preasfințitul Părinte Petroniu a făcut un popas duhovnicesc în localitatea Valea Hranei, filie a parohiei Ceaca, din Protopopiatul Jibou. După întâmpinarea Ierarhului de către părinții împreună slujitori și credincioșii satului, dar și de cei veniți din localitățile vecine, Preasfințitul Părinte Petroniu a resfințit biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. În continuare a fost săvârșită Sfânta Liturghie pe o scenă amenajată în vecinătatea locașului de cult.

Satul Valea Hranei este atestat documentar pentru prima dată în anul 1595. În 1830 satul se numea Valea Hreanului, după numele plantei legumicole cu același nume care creștea din abundență în această zonă, iar mai târziu oamenii au numit satul Valea Hranei, nume consfințit de autorități începând cu 1966.

Prima biserică din Valea Hranei despre care avem știre este biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” care datează din anul 1780. Această biserică a slujit comunitatea din Valea Hranei până la ridicarea bisericii actuale de zid în anul 1929. În anul 1932 biserica de lemn este vândută comunității din Poiana Onții, județul Sălaj, unde o regăsim și în ziua de azi. Modificările aduse, atât în interior cât și în exterior au determinat neincluderea acestei biserici pe lista monumentelor istorice.

Odată cu trecerea timpului biserica nouă de zid a fost supusă degradării așa încât începând cu anul 2008, sub coordonarea vrednicului de pomenire părinte Ioan Ceaca, trecut la domnul în anul 1013, au fost demarate lucrările de reînnoire a locașului de cult. Începând cu anul 2011 lucrările au fost continuate de noul și tânărul părinte paroh Vlad-Iulian Bene. Sub cei doi preoți biserica a fost repictată, a fost refăcută pardoseala, a fost înlocuit iconostasul, tencuindu-se și exteriorul locașului de cult. Toate aceste lucrări au fost posibile prin jertfelnicia celor 25 de familii care mai trăiesc astăzi în sat și a altor binefăcători.

PS Petroniu - Predica in Duminica a IV-a dupa Rusalii, Valea Hranei, 2014




www.youtube.com/channel/UCEYWHprNFWapMl2L5rAAclg patriarhia.ro episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=162&vanzari=162 episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=156&vanzari=156 basilica.ro