www.ziarullumina.ro

Ziarul Lumina -

www.trinitastv.ro

Trinitas TV -

www.radiotrinitas.ro

Radio Trinitas -

www.radiorenasterea.ro

Radio Renaşterea -

www.ubbcluj.ro

Facultatea de Teologie Ortodoxa Cluj Napoca -


Conferința preoțească de primăvară în Episcopia Sălajului

Marți, 3 iunie 2014, la Catedrala Episcopală „Înălțarea Domnului” din Zalău a avut loc conferința preoțească de primăvară a clericilor din Episcopia Sălajului.

Tema conferinței a fost „Sfânta Euharistie, intrare prin Hristos în stare de jertfă curată în comuniunea de iubire a Sfintei Treimi” și a fost susținută de către Preacucernicul Părinte Petru Brisc, profesor de dogmatică la Liceul Ortodox „Sfântul Nicolae” din Zalău și preot slujitor la parohia Coșeiu.

La finalul conferinței Preasfințitul Părinte Petroniu a mulțumit părintelui Petru Brisc și l-a felicitat pentru prelegerea susținută. Pornind de la exemplul martiriului Sfinților Brâncoveni, dar și a martirilor din primele secole, Preasfinția Sa a îndemnat pe cei prezenți să fie mai prounzi când slujesc sfintele slujbe și să aibă în gând martiriul sfinților atunci când întâmpină ispite în activitatea desfășurată și în viața duhovnicească.

În continuare Preacucernicul Părinte Ioan Ardelean, consilierul administrativ-bisericesc al Episcopiei Sălajului a adus la cunoștință preoților din Eparhie unele hotărâri ale Sfântului Sinod care privesc bunul mers al vieții bisericești.

Din punct de vedere administrativ Episcopia Sălajului este are în structura sa trei protopopiate, 207 parohii și șapte așezăminte monahale în care slujesc un număr de 239 de preoți și diaconi.



Liturghie Arhierească în parohia Șoimuș

Duminică, 1 iunie 2014, Preasfințitul Părinte Petroniu a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Parohia Șoimuș, Protopopiatul Jibou. Alături de Preasfinția Sa au mai făcut parte din sobor Preacucernicul Părinte Vasile Rus, vicarul eparhial al Episcopiei Sălajului, Preacucernicul Părinte Dan Dregan, protopopul Jiboului, Preacucernicul Părinte Marius Țura, parohul bisericii, Preacucernicul Părinte Petru Lucăcel de la Parohia Gâlgău Almaș și Preacucernicul Părinte Alin Butaș de la Parohia Brâglez.

La finalul Sfintei Liturghii copiii din parohie au susținut un mini concert de poezii și cântece religioase, cu prilejul zilei internaționale a copilului. Aceștia au fost răsplătiți primind din partea Preasfințitului Părinte Petroniu mici cadouri și iconițe.

În cuvântul de învățătură Preasfinția Sa a subliniat strânsa legătură dintre cruce și înviere arătând că învierea este o consecință a crucii și a jertfei. De aceea și noi pentru a învia din punct de vedere spiritual trebuie să trecem printr-o jertfă, adică dacă vrem să fim cu Hristos trebuie să murim cu El ca să putem învia cu El și de aceea trebuie să murim păcatului. De aceea când este botezat un prunc, se săvârșește Taina Botezului prin afundarea pruncului în apa botezului, pentru că omul moare cu Hristos intrând în apă și apoi înviază din Hristos prin apa botezului. Aceste ritualuri nu au doar un sens alegoric ci profund și adevărat, marcând ființa aceasta botezată. Apoi, prin Sfânta Taină a Mirungerii, primind harurile Sfântului Duh, care sunt simbolizate de mirodeniile care alcătuiesc Sfântul și Marele Mir, îi dau puterea omului de a crește și a se desăvârși în decursul acestei vieți pentru a fi mai pregătit în fiecare zi pentru a trece din această viață în Împărăția lui Dumnezeu.

După rostirea cuvântului de învățătură Preasfințitul Părinte Petroniu a felicitat pe Preacucernicul Părinte paroh Marius Țura pentru întreaga activitate pastoral-misionară desfășurată, întrucât în această vară Preacucernicia Sa va împlini 10 ani de la hirotonia întru preot.

Situat la 10 km de orașul Jibou, satul Șoimuș a fost atestat documentar pentru prima data la anul 1205, dar în această zonă a fost descoperită o așezare ce datează din perioada neoliticului. Biserica cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a fost ridicată între anii 1936-1938.

Ultima prezență a Preasfințitului Părinte Petroniu în parohia Șoimuș a avut loc în urmă cu aproape doi ani, când în data de 21 octombrie 2012 a binecuvântat lucrările efectuate la locașul de cult prin hărnicia și jertfelnicia celor 75 de familii de vrednici credincioși ai parohiei. Tot atunci Preacucernicul Părinte Marius Țura a fost hirotesit iconom.


PS Petroniu - Predica in Duminica a VII-a dupa Pasti, Soimus, 2014



Hramul Catedralei Episcopale din Zalău

Joi, 29 mai 2014, la slăvitul praznic al Înălțării Domnului, Catedrala Episcopală din Zalău și-a serbat hramul. Cu acest prilej Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către Preasfințitul Părinte Petroniu, înconjurat de slujitorii Catedralei, dar și de părinții profesori de la Liceul Ortodox Sfântul Nicolae din Zalău.

La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârșită o slujbă de pomenire închinată eroilor neamului românesc, căzuți pentru apărarea patriei și a credinței străbune.

În continuare, Preasfințitul Părinte Petroniu a oferit Preacucernicului Părinte Ioan Ghiurco, ctitorul Catedralei Episcopale “Înălțarea Domnului” din Zalău, cea mai înaltă distincție a Episcopiei Sălajului – Crucea Sălăjană.

Preasfințitul Părinte Petroniu și-a început cuvântul de învățătură vorbind despre perioada de după învierea Mântuitorului și până la înălțare. Femeile mironosițe s-au dus dis-de-dimineață să ungă trupul Mântuitorului cu miresme pentru a încheia ritualul de înmormântare făcut la evrei, dar au aflat piatra mormântului răsturnată. „Mântuitorul nu avea nevoie să răstoarne piatra de la ușa mormântului, pentru că El avea un trup pnevmatizat, înduhovnicit. El a intrat în aceeași zi prin ușile încuiate și s-a făcut nevăzut din fața lui Luca și Cleopa. Cel care a răsturnat piatra de la ușa mormântului Mântuitorului a fost un înger, pentru a da mărturie că Acesta înviase și pentru a arăta că cerurile se veselesc de biruirea morții, a diavolului și a păcatului” a subliniat Preasfinția Sa. Intrând în mormânt femeile mironosițe au găsit un înger îmbrăcat în haină alba care le-a spus că Hristos a înviat. Cele două obiecte de îmbrăcăminte, giulgiul și mahrama rămase în mormânt au rămas ca mărturie peste veacuri ca dovadă a faptului că Hristos a înviat.
Femeile au iești apoi din mormânt unde L-au întâlnit pe Mântuitorul și au fugit la Apostoli să le spună că Hristos înviase. Primind vestea Petru și Ioan au alergat la mormânt, dar nu spune evanghelistul că au crezut ci că “s-au mirat de cele ce se întâmplaseră”.

Apoi le apare seara Mântuitorul Apostolilor și ei aveau impresia că văd un duh. Însă Mântuitorul le spune că un „duh nu are carne și oase precum Mă vedeți pe Mine având. Veniți și pipăiți-mă!”, pentru că deși avea un trup duhovnicesc, purta semnele cuielor și al suliței în coasta în care fusese împuns. Vedem că și acum, când era în fața lor, Apostolii încă se îndoiau. Înțelegem astfel și îndoiala lui Toma care nefiind de față a cerut să vadă pe Hristos cel înviat și să-și pună mâna și degetul în semnele cuielor și în coasta Mântuitorului. „Biserica avea nevoie de experiența Sfântului Apostol Toma” a subliniat Preasfințitul Părinte Petroniu. Se vede aici curiozitatea omenească, lucru subliniat de către poetul Tudor Arghezi în Psalmul VI în care și el mărturisește: “Vreau să Te pipăi și să urlu: Este!”.

Această perioadă de 40 de zile a fost necesară, altfel se putea întâmpla ca această credință creștină nefiind sprijinită pe Sfinții Apostoli, pe mărturia lor, credința în învierea Mântuitorului Hristos să se piardă.

În momentul înălțării Mântuitorului, doi îngeri le-au spus Apostolilor: „De ce stați privind la cer? Acest Iisus așa cum L-ați văzut înălțându-se, așa va și veni”, anunțând de pe acum faptul că Hristos, încheindu-și activitatea de răscumpărare din robia diavolului și a morții, va reveni însă de această dată în calitate de Judecător al lumii.

Dacă în momentul învierii Mântuitorului a fost biruită moartea în două etape, Mântuitorul coborând la iad, rupând legăturile iadului și urcând sufletele drepților în rai, biruind prin aceasta pe diavolul sufletește, apoi înviind biruie moartea și trupește, la fel se va întâmpla și acum, la înălțare. Dacă prima dată s-a înălțat cu sufletul la cer, cu sufletele drepților Vechiului Testament în momentul învierii, acum se înalță Hristos cu trupul în Împărăția lui Dumnezeu, deschizând calea pentru toți cei care au fapte vrednice și după mutarea din această viață se duc la odihna veșnică în împărăția lui Dumnezeu.

După rostirea cuvântului de învățătură în interiorul Catedralei s-a desfășurat festivitatea de absolvire a elevilor clasei a XII-a a Liceului Ortodox Sfântul Nicolae din Zalău.


PS Petroniu - Predica la Inaltarea Domnului, Zalau, 2014



Liturghie Arhierească la parohia Gârceiu

Duminică, 25 mai 2014, Preasfințitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioșilor parohiei Gârceiu, Protopopiatul Zalău. Cu acest prilej Preasfințitul Părinte Petroniu a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica cu hramul „Sfânta Treime”, alături de Preasfinția Sa slujind Preacucernicul Părinte Ionuț Pop, consilierul economic al Episcopiei Sălajului și Preacucernicul Părinte Andrei Vlaicu, parohul acestei comunități. În aceste momente înălțătoare biserica satului a fost neîncăpătoare, alături de săteni participând la slujbă și mulți fii ai satului.

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Petroniu, pornind de la textul Sfintei Evanghelii citit la Sfânta Liturghie a arătat că spre deosebiere de alte tămăduiri sau vindecări ale unor orbi, orbul din evanghelia de astăzi se născuse fără vedere și cerșea pentru traiul lui zilnic. Întâlnindu-se cu Mântuitorul, Acesta l-a uns cu tină și l-a trimis să se spele la scăldătoarea Siloamului și a văzut pentru prima dată în viața lui. Este interesant faptul că altora le spunea: „Credința ta te-a mântuit!”, „Crezi tu că pot să fac aceasta?” și în urma confirmării credinței Domnul Hristos îl tămăduia de orice boală a suferit. De această dată însă nu cere credința nevăzătorului și de asemenea, acestui om îi unge ochii cu tină. Spun Sfinții Părinți ai Bisericii că în acest mod, la fel cum la crearea lumii Dumnezeu a luat țărână și din aceasta l-a făcut pe Adam, de această dată parcă, orbul care se născuse fără vedere, fusese născut sau creat incomplet și de aceea ia Domnul Hristos tină și-i unge ochii și acesta spălându-se cu apa din scăldătoare și-a dobândit vederea.

În continuare Preasfințitul Părinte Petroniu a relatat și disputa dintre orbul vindecat și farisei, dispută urmată săvârșirii acestei minuni în ziua de sabat. Preasfinția sa a arătat că minunea săvârșită de Domnul Hristos este mai presus de fire, ori sâmbăta și alte legi ale Vechiului Testament erau pentru omul supus căderii, pentru omul firesc, dar toate aceste minuni săvârșite de către Mântuitorul erau supranaturale sau suprafirești.

La finalul cuvântului de învățătură Preasfințitul Părinte Petroniu a îndemnat ca atunci când citim și interpretăm orice lege, și cea dumnezeiască și cea omenească, să o citim în duh, iar nu în literă, fiindcă spune Domnul Hristos că „litera ucide, iar duhul face viu”.

În continuare, Preasfințitul Părinte Petroniu a binecuvântat lucrările săvârșite la casa parohială, lucrări executate după instalarea părintelui Andrei ca preot paroh, în luna decembrie a anulului trecut.

Pentru întreaga activitate desfășurată atât în mijlocul acestor credincioși, dar și în vechea parohie, Preacucernicului Părinte Andrei Vlaicu i-a fost acordat rangul de sachelar, cu dreptul de a purta brâu albastru.

Localitatea Gârceiu este situată la 10 km de municipiul Zalău, pe drumul ce leagă reședința județului de orașul Cehu Silvaniei. Satul este atestat documentar pentru prima dată la anul 1404, iar biserica a fost zidită între anii 1908-1912.


PS Petroniu - Predica la Duminica orbului, Garceiu, 2014



Sărbătoarea Sfinţilor Mari Împăraţi și întocmai cu Apostolii Constantin cel Mare şi mama sa Elena

Miercuri, 21 mai 2014, la prăznuirea Sfinţilor Mari Împăraţi și întocmai cu Apostolii Constantin cel Mare şi mama sa Elena, Preasfințitul Părinte Petroniu a săvârșit Sfânta Liturghie în paraclisul schitului Nașterea Maicii Domnului, de lângă localitatea Marca.

Alături de Preasfinția Sa au mai slujit Preacuviosul Părinte Arhimandrit Antonie Pința, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului, Preacucernicul Părinte Dan Haiduc, protopopul Protopopiatului Șimleu Silvaniei, Preacucernicul Părinte Ioan Iacob, preot paroh la parohia Marca și Preacucernicul Părinte Ioan Zdrite, preot pensionar, slujitor la schitul Marca.

În cuvântul de învățătură Preasfințitul Părinte Petroniu a vorbit despre rolul Sfinților Împărați Constantin și Elena în istoria mântuirii. „Au existat multe împărății, în Vechiul Testament, în Noul Testament, însă prima și singura împărăție creștină autentică a fost cea a Bizanțului, ale cărei temelii le-a pus împăratul Constantin cel Mare”. Timp de trei veacuri au fost persecutați creștinii până când Constantin cel Mare a ajuns împărat.

În continuare Preasfințitul Părinte Petroniu a istorisit viața și ascensiunea Sfântului Constantin cel Mare, vorbind despre înființarea Imperiului Bizantin, dar și despre rolul important maicii sale Elena în activitatea împăratului Constantin cel Mare. Sub împăratul Constantin pentru prima dată a fost decretată duminica drept zi de odihnă săptămânală. De asemenea pedepsele corporale au fost interzise prin lege, au fost oferite ajutoare celor săraci sau orfani, împăratul Constantin ctitorind și multe biserici pentru creștini.

De asemenea, Sfântul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod Ecumenic unde s-au format primele șapte articole din Simbolul de credință, care răspundeau practic împotriva ereziei lui Arie.

„Lumea creștină nu poate fi închipuită fără Constantin cel Mare, fiindcă acesta a dat un imbold atât de mare creștinismului încât Biserica l-a așezat în rândul sfinților întocmai cu Apostolii, pentru că dacă Sfinții Apostoli au primit de la Mântuitorul învățătura cea veșnică, n-au avut însă și cadrul legislativ pe care l-a oferit Sfântul Împărat Constantin dând libertate creștinismului”.

„Este important pentru noi să îi avem ca model pe acești mari împărați. Într-o lume păgână și cu atâtea tentații și ispite au știut să îi urmeze lui Hristos, să păstreze calea dreptei credințe, încât și noi ca oameni simpli avem datoria să încercăm aceste modele de sfinți binecuvântați ai lui Dumnezeu, să trecem prin ispitele vieții spre limanul cel neînviforat al mântuirii care ne așteaptă dincolo de această lume, în Împărăția lui Dumnezeu”.

Schitul Marca este cel mai tânăr așezământ monahal din Episcopia Salajului, piatra de temelie fiind pusă în urmă cu peste unsprezece ani de către Preasfințitul Părinte Petroniu, pe atunci arhiereu-vicar al Episcopiei Oradiei, Bihorului și Sălajului.


Descarcare document
PS Petroniu - Predica la sarbatoarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena, Marca, 2014.mp3

Liturghie Arhierească la parohia Horoatu Crasnei

Duminică, 18 mai 2014, începând cu orele 10:00, Preasfințitul Părinte Petroniu a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica cu hramul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din parohia Horoatu Crasnei, Protopopiatul Șimleu Silvaniei. La sosirea în parohie Preasfinția Sa a fost întâmpinat în fața bisericii de către Preacucernicul Părinte Dan Haiduc, protopopul Șimleului Silvaniei și parohul bisericii, Preacucernicul Părinte Dan Dregan, protopopul Jiboului, Preacucernicul Părinte Mihai Pușcaș, preot pensionar, Preacucernicul Părinte Cristian Toma de la parohia Câmpia, dar și de credincioșii parohiei, prezenți în număr mare la slujbă.

La începutul cuvântului de învățătură Preasfințitul Părinte Petroniu a arătat că Domnul Hristos și-a ales Sfinții Apostoli pentru ca înaintea lor să săvârșească minunile prin care își arăta dumnezeirea, iubirea și compasiunea față de oameni, și înaintea lor vestea cuvântul în așa fel ca ei fiind trimiși la propovăduire să meargă și să răspândească acest cuvânt lumii întregi. De aceea în decursul activității publice a Domnului Hristos a purtat foarte puține convorbiri particulare. Una a fost cea cu Nicodim, alta a fost cea când a fost arestat și predat lui Ponțiu Pilat, o alta a fost cea amintită duminica trecută la minunea vindecării slăbănogului de la Vitezda, dar și discuția relatată în evanghelia de astăzi cu femeia samarineancă.

În continuare, Preasfințitul Părinte Petroniu a explicat rădăcinile vrăjmășiei dintre samarineni și iudei. Astfel, în anul 933, 10 seminții, sub Roboam, fiul lui Solomon, s-au rupt de casa lui David, numindu-l ca și rege pe Ioroboam, unul din foștii generali ai lui Solomon. Peste două veacuri în 722, asirienii conduși de Sargon al II-lea au cucerit acest regat, au dus în robie marea majoritate a evreilor și aceștia s-au amestecat cu păgânii, pe acest teritoriu aducându-se alți păgâni de pe teritoriul Imperiului Asirian, așa încât populația s-a amestecat, depărtându-se de legea lui Moise. De aceea ei își și ridicaseră un templu pe muntele Garizim și fiecare familie din Samaria avea proprii zei. De aceea evreii socoteau mare întinare dacă se întâlneau cu un samarinean și aveau obiceiul chiar să ocolească acest teritoriu. Spre deosebire de ceilalți păgâni, samarinenii aveau pretenția că ei țin totuși legea lui Moise.

Mai departe, Preasfinția Sa a relatat și tâlciut discuția Mântuitorului cu femeia samarineancă, femeie ce mai târziu va fi cunoscută în lumea creștină ca Sfânta Fotini, care înseamnă „cea luminată” sau „cea iluminată”, fiindcă însuși Hristos i-a vorbit despre tainele Împărăției lui Dumnezeu.

La finalul cuvântului de învățătură Preasfințitul Părinte Petroniu a îndemnat să ne străduim să cunoaștem poruncile lui Dumnezeu și să le împlinim. Este important să fim buni creștini cunoscând învățăturile sfinte și mai ales punându-le în practică. Harul lucrează în noi de la Sfântul Botez, însă este important ca noi să conlucrăm cu el.

În încheiere Preasfinția Sa a felicitat pe Preacucernicul Părinte paroh Dan Haiduc pentru întreaga activitate pe care o desfășoară de 17 ani în mijlocul acestei parohii, dar și în cea de protopop al Protopopiatului Șimleu Silvaniei.

La rândul său Preacucernicul Părinte paroh Dan Haiduc a mulțumit Preasfințitului Părinte Petroniu, dar și celorlațli părinți slujitori pentru bucuria de a sluji împreună în această binecuvântată zi.

Localitatea Horoatu Crasnei este atestată documentar pentru prima dată în anul 1213 în Registrul de la Oradea sub numele de Villa Huruat. Biserica cu hramul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XX-lea, lucrările la locașul de cult fiind finalizate în anul 1937.
Sub coordonarea Preacucernicului Părinte Paroh Dan Haiduc parohia desfășoară un program de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, program de care beneficiază 16 bătrâni sub îngrijirea a doi asistenți sociali.

De asemenea, pentru folosul duhovnicesc al credincioșilor, parohia editează și o foaie duminicală la a cărei redactare participă tinerii studenți teologi din parohie.


Descarcare document
PS Petroniu - Predica la Duminica a V-a dupa Pasti, Horoatu Crasnei, 2014.mp3

Liturghie Arhierească la parohia Bulgari

Duminică, 11 mai 2014, Preasfințitul Părinte Petroniu a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica parohiei Bulgari, Protopopiatul Zalău. Alături de Preasfinția Sa au mai făcut parte din sobor Preacucernicul Părinte Claudiu Nechita, inspector pentru asistență socială la Centrul Eparhial al Episcopiei Sălajului, Preacucernicul Părinte paroh Emil Nechita și Preacucernicul Părinte Florin Ardelean de la parohia Mineu.

Prima atestare documentară a localității Bulgari o avem la anul 1377, iar conform listei naționale a monumentelor de patrimoniu, aici, la Bulgari, se află cea mai veche biserică de lemn din județul Sălaj. Biserica nouă din sat a fost ridicată între anii 1990 – 1998 și este folosită atât de creștinii ortodocși cât și de creștinii cultului greco-catolic. Astfel, în duminici și sărbători credincioșii greco-catolici săvârșesc slujbele între orele 9:00-10:30, iar credincioșii ortodocși se adună pentru rugăciune începând cu orele 11:00. În prezent Parohia Bulgari numără 45 de familii de credincioși ortodocși.


Descarcare document
PS Petroniu - Predica in Duminica a IV-a dupa Pasti, Bulgari, 2014.mp3

Centru de zi pentru copii inaugurat la Zalău

Marți, 6 mai 2014, în prezența Preasfințitului Părinte Petroniu și a membrilor Permanenței Consiliului Eparhial al Episcopiei Sălajului a fost inaugurat la Zalău Centrul de zi pentru copii „Sfântul Arhidiacon Ștefan”. Centrul a fost deschis sub patronajul Bisericii, parteneri în acest proiect fiind Protopopiatul Zalău și Parohia „Sfântul Arhidiacon Ștefan” din Zalău, sub directa coordonare a Preacucernicului Părinte Protopop Ștefan Lucaciu.

Acest centru a luat naștere prin buna colaborare a mai multor instituții. Astfel, spațiul în care funcționează centrul a fost pus la dispoziție cu titlu gratuit de Consiliul Județean Sălaj, finanțarea pentru cele două mese calde pe zi care vor fi oferite copiilor este asigurată din bugetul Consiliului Local al Municipiului Zalău, iar Parohia „Sfântul Arhidiacon Ștefan” va suporta plata cheltuielilor curente. De asemenea, credincioșii parohiei s-au mobilizat și au donat centrului mobilier și echipamentul necesar funcționării.

Beneficiarii serviciilor sunt 20 de copii care au fost selectați conform criteriilor de vulnerabilitate socială, în urma unor anchete sociale efectuate cu acordul Direcției Comunitare de Asistență Socială Zalău și cu acordul părinților, respectiv a tutorilor legali.

Personalul centrului este format dintr-un asistent social și un pedagog, ambii cu activitate permanentă, precum și din cadre didactice și medicale care urmează să lucreze în regim de voluntariat.

Programul Centrului de zi „Sfântul Arhidiacon Ștefan” se va desfășura între orele 12.00 – 18.00, de luni până vineri.

La sosirea de la școală copiii vor primi o masă caldă apoi alături de personalul centrului vor fi antrenați într-o serie de activități recreative și de socializare, avânt și posibilitatea de a se odihni, după care își vor rezolva sub supraveghere temele, beneficiind de asemenea de lecții de limba engleză, activități de lectură, muzică, desen etc.

La încheierea programului, înainte de a pleca acasă, copiii mai primesc o masă caldă.




Resfințirea bisericii din parohia Cernuc

Duminică, 4 mai 2014, Preasfințitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioșilor parohiei Cernuc, Protopopiatul Jibou. Cu acest prilej Preasfinția Sa a resfințit biserica din localitate, în prezența unui ales sobor de preoți și diaconi în frunte cu protopopul locului, Preacucernicul Părinte Dan Dregan.

După resfințirea bisericii a fost săvârșită Sfânta Liturghie pe o scenă amenajată în vecinătatea locașului de cult. Pentru întreaga activitate, la finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Petroniu a hirotesit pe Preacucernicul Părinte paroh Valer-Ovidiu Nechita întru sachelar, cu dreptul de a purta brâu albastru. La rândul său, părintele paroh a oferit Preasfințitului Părinte Petroniu o icoană a Sfântului Ierarh Nicolae, ocrotitorul credincioșilor parohiei Cernuc.

Localitatea Cernuc a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1336, alături de satele învecinate Bezded și Solomon și numără în prezent aproximativ 65 de familii de credincioși ortodocși.

În locul bisericii de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” ce datează din anul 1852, între anii 1951-1959 a fost ridicată biserica actuală de zid cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”.

Din anul 2010, după venirea vrednicului preot Valer-Ovidiu Nechita locașul de cult a intrat într-un amplu proces de consolidare și reînnoire. Astfel în interiorul bisericii a fost înlocuită instalaţia electrică, au fost schimbate geamurile și ușile cu unele noi din tâmplărie PVC, pereţii au fost legați, retencuiţi şi pictaţi în tehnica frescă grasă, pardoseala a fost refăcută prin turnarea unei șape de beton și montarea de parchet melaminat, a fost schimbat iconostasul şi mobilierul bisericesc, au fost achiziționate un policandru și aplicele de pe pereți, iar instalația de încălzire a fost reparată capital. În exteriorul locașului de cult au fost efectuate lucrări de drenaj pentru captarea apei subterane, au fost înlocuite jgheaburile și burlanele, o parte a pereților a fost decopertată și retencuită, scările au fost placate cu greso-granit, iar gardul dintre biserică și casa parohială a fost înlocuit. De asemenea, sfântul locaş a fost înzestrat cu toate cele necesare săvârşirii sfintelor slujbe.


Descarcare document
PS Petroniu - Predica la Duminica Mironositelor, Cernuc, 2014.mp3

Duminica a II-a după Paști la biserica Sfântul Nicolae din Zalău

Duminică, 27 aprilie 2014, Preasfințitul Părinte Petroniu s-a aflat în mijlocul credincioșilor parohiei „Sfântul Nicolae” din Zalău, parohie păstorită de către Preacucernicul Părinte Consilier Ionuț Pop. Cu acest prilej Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica parohiei înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi. De asemenea la slujbă au fost prezenți mulți credincioși atrași de bucuria de a fi alături de Ierarhul lor, dar și pentru a se închina la moaștele Sfântului Ierarh Nicolae, odorul cel mai de preț al acestui sfânt locaș.

La finalul Sfintei Liturghii Preasfințitul Părinte Petroniu a acordat domnului Mircea Culda „Diploma de binefăcător”, pentru sprijinul acordat la ridicarea Centrului Eparhial al Episcopiei Sălajului, dar și a bisericii „Sfântul Nicolae”.

După rostirea cuvântului de învățătură, Preasfințitul Părinte Petroniu a încreștinat pe cel mai nou membru al familiei părintelui paroh, săvârșind Taina Sfântului Botez pentru pruncul Bogdan-Nicolae Pop.

Parohia Sfântul Nicolae a fost înființată în anul 2009, fiind prima din cele două parohii care au fost create în întâmpinarea nevoilor spirituale ale locuitorilor Municipiului Zalău după întronizarea Preasfințitului Părinte Petroniu ca primul episcop al Sălajului.

Cuvântul de învățătură rostit de către Preasfințitul Părinte Petroniu în această duminică

Hristos a înviat!

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu ne-am întâlnit din nou la ceas de rugăciune în frumoasa biserică a parohiei dumneavoastră. Cu toate că ocrotitorul acesteia este Sfântul Ierarh Nicolae, piatra de temelie a sfântului lăcaș am sfințit-o în ziua de 26 aprilie 2009, în duminica Tomii, deci ieri s-au împlinit cinci ani de la acest important eveniment bisericesc pentru această zonă a orașului nostru.
Întrucât astăzi ne găsim în duminica Tomii, în cele ce urmează voi vorbi despre viața acestui Sfânt al Bisericii.
Sfântul Apostol Toma s-a născut în cetatea Paneada din Galileea și a fost unul din cei 12 Apostoli ai Domnului Hristos.
Întâmplarea care l-a făcut faimos pe acesta în toată lumea s-a petrecut după învierea Domnului Hristos din morți, Care le-a apărut Sfinților Apostoli. Când aceștia i-au spus lui Toma că L-au văzut pe Mântuitorul înviat, el a zis: „Dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede”.
Cu toate că Toma este numit „necredinciosul”, nici unul dintre ceilalți Apostoli nu a crezut în învierea Domnului Hristos înainte de a-L vedea. Sfântul Evanghelist Marcu relatează în acest sens că „după ce a înviat Iisus, în ziua cea dintâi a săptămânii, El i S-a arătat întâi Mariei Magdalena. Mergând aceea, le-a dat de veste celor ce fuseseră cu El şi care se tânguiau şi plângeau. Dar ei, auzind că El este viu şi că a fost văzut de ea, n-au crezut”. Sfântul Evanghelist Luca scrie și el că femeile mironosițe le-au vestit Sfinților Apostoli că Mântuitorul înviase din morți, „dar aceste cuvinte au părut înaintea lor ca o scrânteală şi nu le-au crezut”.
Ba mai mult, Sfinții Apostoli L-au văzut pe Domnul Hristos înviat din morți și nu le venea să creadă, pentru că tot Sfântul Luca consemnează că „El a stat în mijlocul lor şi le-a zis: «Pace vouă!». Iar ei, înspăimântându-se şi înfricoşându-se, credeau că văd un duh. Şi El le-a zis: «De ce sunteţi tulburaţi şi pentru ce se ridică astfel de gânduri în inimile voastre? Vedeţi mâinile Mele şi picioarele Mele, că Eu Însumi sunt; pipăiţi-Mă şi vedeţi că duhul nu are carne şi oase aşa cum Mă vedeţi pe Mine că am». Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi picioarele. Şi lor, celor încă necrezând de bucurie şi minunându-se, El le-a zis: «Aveţi aici ceva de mâncare?». Iar ei I-au dat o bucată de peşte fript şi dintr-un fagure de miere. Şi, luând, a mâncat în faţa lor”.
Văzând teama Apostolilor, care izvora din necredință, Domnul Hristos i-a poftit să Îi atingă trupul, această invitație nefiind altceva decât răspunsul la solicitarea lui Toma, care însă ceruse acest lucru înainte de a-L vedea pe Mântuitorul înviat. În plus, pentru a-i încredința pe deplin pe Apostoli că înviase din morți, Domnul Hristos a mâncat în fața lor, ceea ce Toma nu ar fi îndrăznit să ceară niciodată.
Necredința sau îndoiala lui Toma arată slăbiciunea firii umane, iar faptul că Apostolul a dorit să atingă mâinile și coasta lui Hristos Cel înviat dovedește, sau mai degrabă confirmă, curiozitatea ființei omenești în legătură cu realitățile mai presus de fire.
Poetul Tudor Arghezi a descris foarte expresiv dorința omului de a-L cunoaște pe Dumnezeu prin mijloace empirice, în poemul: „Psalm VI”, unde a scris: „Vreau să Te pipăi și să urlu: «Este!»”.
Toma a fost sincer și curajos, pentru că a afirmat ceea ce gândeau și alții, dar se temeau să destăinuie celor din jur.
La o săptămână după învierea Sa din morți, Domnul Hristos S-a arătat din nou Sfinților Apostoli, iar de această dată Toma era împreună cu ei, iar Mântuitorul l-a invitat să-I atingă mâinile și coasta, pentru a-l încredința pe deplin că înviase cu trupul din morți.
Sfânta Tradiție consemnează faptul că, la îndemnul Mântuitorului, Toma I-a atins mâinile și coasta, iar prin aceasta a încredințat o lume întreagă că Domnul Hristos a înviat cu același trup cu care a viețuit în lume, care deși era înduhovnicit, purta semnele cuielor și al suliței.
Domnul Hristos l-a mustrat pe Toma întrucât credința nu vine din vedere și pipăire, ci din interiorul omului, din inima lui. A crede nu se poate confunda cu a vedea. Aceeași greșeală au făcut-o și conducătorii poporului ales la răstignirea Domnului Hristos, când au afirmat despre Acesta: „Dacă este împăratul lui Israel, să se coboare acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem”. Dacă vezi, nu-ți mai rămâne decât să constați și să accepți. Conform definiției Sfântului Apostol Pavel, „credinţa este încredinţarea celor nădăjduite, dovedirea celor nevăzute”, pentru că ea este mai presus de ceea ce se vede, depășind limitele văzului, ale celorlalte simțuri umane, chiar și ale rațiunii, nu ca una ce este irațională, ci suprarațională. Astfel, credința ne duce dincolo de simțuri și întrece limitele minții omenești, implicând o încredere deplină a credinciosului în ceea ce crede.
Toma a fost mustrat de Domnul Hristos pentru necredința lui, dar în schimb a fost răsplătit pe deplin.
După ce L-a atins pe Mântuitorul, Apostolul Toma a fost copleșit de rușine pentru că nu crezuse în învierea Lui din morți, încât a îngăimat: „Domnul meu și Dumnezeul meu!”.
Din experiența lui Toma constatăm că firea omenească, pe care Fiul lui Dumnezeu și-a asumat-o la întrupare, nu a fost absorbită de cea dumnezeiască, pentru că natura umană nu este desființată prin înviere, ci ea a fost înduhovnicită și transfigurată. Așadar, arătarea către Toma a pus în lumină existența celor două firi în Hristos.
În urma mărturisirii Apostolului Toma, Mântuitorul i-a spus: „Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut!”, adăugând încă o fericire la cele nouă enunțate în predica Sa de pe munte.
După ce L-a atins pe Domnul Hristos, Apostolul Toma a dat cea mai credibilă mărturie despre învierea Lui din morți. În acest chip s-a propovăduit cu mai multă tărie faptul că Fiul lui Dumnezeu făcut om a înviat cu acelaşi trup cu care a viețuit și a pătimit pe cruce.
Dacă Apostolii, care timp de trei ani și jumătate au stat în permanență în preajma Mântuitorului lumii, s-au îndoit că a înviat din morți, cum ar fi putut crede acest lucru unii oamenii care s-au născut o sută sau o mie de ani după Domnul Hristos și care nu au avut ocazia să Îl întâlnească niciodată? De aici tragem concluzia că Biserica avea nevoie de Apostolul Toma și de experiența trăită de el.
Din această cauză Mântuitorul nu i s-a arătat doar lui Toma singur, ci când toți Apostolii erau împreună, încât să vadă și ei cum acesta Îi atinge mâinile și coasta, pentru a fi pe deplin încredințați că El înviase cu trupul din morți.
Din moment ce zece Apostoli ai Mântuitorului nu au fost în stare să îl convingă pe Toma, unul dintre ei, că Domnul Hristos înviase cu trupul din morți, cum ar fi reușit oricare dintre Apostoli să-i înduplece pe păgâni să creadă acest lucru? De aici înțelegem că Sfinții Apostoli aveau nevoie să fie întăriți de Dumnezeu în misiunea lor, ceea ce s-a întâmplat la pogorârea Sfântului Duh peste ei.
În momentul învierii Sale din morți Domnul Hristos S-ar fi putut înălța cu trupul la cer, însă cunoscând slăbiciunea firii omenești, a petrecut timp de patruzeci de zile pe pământ, arătându-Se femeilor mironosițe, Sfinților Săi Apostoli, precum și altor persoane, „după care S-a arătat în acelaşi timp la peste cinci sute de fraţi”, pentru a le dovedi că a înviat din morți.
În urma întâlnirii dintre Mântuitorul și Apostolul Toma înțelegem importanța arătărilor Acestuia după înviere.
După înălţarea Domnului Hristos cu trupul la cer şi pogorârea Sfântului Duh, Sfinţii Apostoli au aruncat sorţi, pentru a ști fiecare dintre ei unde îl trimite Dumnezeu să propovăduiască Evanghelia împărăției cerurilor. Apostolului Toma i-a fost rânduit să răspândească învățătura cea mântuitoare la parţi, mezi, perşi, hircani și până în India, având de străbătut cel mai vast teritoriu dintre toți Apostolii.
Din rânduială dumnezeiască, regele indian Gondofornes, vrând să-şi construiască un palat frumos, cum nu mai era altul în regatul său, a trimis în Imperiul Roman un negustor, pe nume Avan, pentru a căuta un meşter iscusit, care să-i zidească acel palat.
Ajungând în Cezareea Palestinei, capitala Iudeei de atunci, și reședința procuratorilor romani ai provinciei, Avan s-a întâlnit cu Sfântul Apostol Toma, care i-a spus că este priceput în ridicarea de palate. Auzind aceasta Avan s-a bucurat, iar cei doi au plecat împreună în India. Aici s-au înfățișat înaintea regelui Gondofornes, căruia Toma i-a promis că îi va ridica un palat foarte frumos, cu rugămintea ca regele să nu vină să-l vadă până când acesta va fi gata.
Regele a poruncit să i se dea lui Toma aurul necesar pentru ridicarea palatului, iar Apostolul l-a împărțit săracilor, propovăduind Evanghelia împărăției lui Dumnezeu printre locuitorii de acolo.
După un timp regele a aflat că Toma nici măcar nu a început să lucreze la ridicarea palatului, și tot aurul primit l-a împărţit nevoiașilor, de aceea l-a prins și l-a aruncat în temniță.
Aflând despre cele întâmplate, fratele regelui a murit de inimă rea, iar la porunca lui Dumnezeu un înger i-a luat sufletul și l-a dus în rai, unde i-a arătat multe palate frumoase, dintre care unul era mai măreț decât toate celelalte. Întrebându-l unde vrea să viețuiască, sufletul a spus că în palatul cel măreț, însă îngerul i-a zis că acest lucru este cu neputință, fiindcă acela este al fratelui său, pe care Toma i l-a făcut cu aurul împărțit săracilor. Auzind aceasta, sufletul celui răposat l-a rugat pe înger să îi dea voie să se întoarcă pe pământ, pentru a cumpăra acel frumos palat de la fratele său, după care va reveni în rai, iar îngerul i-a împlinit dorința.
Întorcându-se pe pământ, fratele regelui l-a rugat pe acesta să-i vândă lui palatul din rai făcut de Toma, însă acesta i-a spus că Apostolul le poate face la amândoi astfel de palate și l-a eliberat pe Sfântul Toma din temniță, cei doi frați au cerut să fie botezați, iar apoi, prin multe milostenii, și-au ridicat palate minunate în împărăția lui Dumnezeu.
Ar fi multe de spus despre Sfântul Toma, însă mă opresc aici.
Iubiți credincioși,
Am revenit cu drag în biserica dumneavoastră și mă bucur să văd că lucrările de pictură au avansat, că s-a amenajat parcarea laterală și că s-a reușit asfaltarea drumului din fața bisericii. În toate aceste frumoase realizări se vede râvna și hărnicia Părintelui Paroh Ionuț Pop și jertfelnicia dumneavoastră, a credincioșilor din această parohie, pentru care vă felicit din inimă. Fiți convinși că dacă oferiți pentru Biserica lui Dumnezeu, mai mult sau mai puțin, fiecare după posibilități, nu faceți altceva decât să vă gătiți un locaș în împărăția cerurilor, asemenea regelui Gondofornes, despre care v-am vorbit, cu deosebirea că dumneavoastră sunteți conștienți de importanța donațiilor pe care le faceți. Bunul Dumnezeu să vă răsplătească jertfa însutit și înmiit, atât în această viață, cât și în veșnicie.
Întrucât familia Părintelui Paroh a sporit cu un membru, în continuare vom săvârși Taina Sfântului Botez pentru pruncul Bogdan Nicolae, al cărui cel de-al doilea prenume a fost preluat de la „Sfântul Nicolae”, ocrotitorul bisericii și al parohiei dumneavoastră.
În limba slavonă „Bogdan” înseamnă „darul lui Dumnezeu” sau „dăruit de Dumnezeu”, în timp ce „Nicolae” se traduce din grecește prin: „victoria poporului”. Dacă asociem cele două nume înțelegem că: „victoria poporului este darul lui Dumnezeu”.
Bunul Dumnezeu să primească sfintele rugăciuni și să își reverse asupra dumneavoastră darurile Sale cele îmbelșugate.
Amin


Descarcare document
PS Petroniu - Predica la Duminica Tomii, Zalau, 2014.mp3


www.youtube.com/channel/UCEYWHprNFWapMl2L5rAAclg patriarhia.ro episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=162&vanzari=162 episcopiasalajului.ro/index.php?idmenu=156&vanzari=156 basilica.ro